Creditul fără ipotecă a dispărut. Clienţii noi plătesc pentru restanţieri
Creditul de nevoi personale fără garanţii, produsul-vedetă de până anul trecut al băncilor din România, este pus "în vitrină", ambalat în dobânzi şi comisioane care taie din start apetitul clienţilor pentru finanţare. Mesajul băncilor, în cazul acestor credite, este unul foarte clar - “banii sunt încă scumpi, riscurile sunt încă mari, aşa că trebuie să plătiţi mai mult”.
Preţul creditelor negarantate a urcat la niveluri semnificative, din cauza marjelor de risc ridicate, pe care băncile le aplică acestor produse şi care anulează, practic, reducerile de dobânzi anunţate.
Mai mult chiar, în unele cazuri, marjele depăşesc semnificativ tăierile de dobânzi operate la împrumuturi. “Marja de risc se calculează pe probabilitatea că împrumutul nu poate fi plătit. Dobânzile din piaţă la creditele de nevoi personale fără garanţii arată probabilitatea insolvenţei beneficiarului. Există o întreagă modelare prin care băncile stabilesc aceste marje de risc”, explică preşedintele ING Bank, Mişu Negriţoiu.
Unele bănci aproape că au scos din ofertă împrumuturile fără garanţii. Sau le acordă doar clienţilor care au o relaţie de lungă durată cu banca respectivă şi au dovedit de‑a lungul timpului că sunt solvabili. Pentru clienţii noi însă, acest produs a dispărut.
Reprezentanţii băncilor comerciale spun că “nu au putut transfera întregul cost al crizei asupra clienţilor din portofoliu”, dar pentru clienţii noi acestea sunt preţurile corecte, în condiţiile în care riscul de credit continuă să urce în fiecare lună. Cu alte cuvinte, nivelul creditelor neperformante - ale clienţilor “care au un istoric cu banca” - influenţează preţul pe care trebuie să îl plătească potenţialii noi clienţi.