MENIU

Când va ajunge primul om pe Marte. NASA a dezvăluit planul "în trei etape"

Agenţia spaţială americană (NASA) a dat publicităţii, vineri, un plan de "cucerire" a planetei Marte, ce include trei etape majore. Într-un articol publicat pe site-ul ei oficial, NASA a subliniat numeroasele obstacole care trebuie să fie depăşite înainte ca primii oameni să păşească pe planeta Marte. "Când va putea omul să ajungă pe Marte?" este întrebarea la care a dorit să răspundă agenţia spaţială americană.

Deşi acest lucru se întâmplă în cel mai recent film al regizorului Ridley Scott, "Marţianul/ The Martian", lansat în Statele Unite la sfârşitul săptămânii trecute, NASA a preferat o abordare realistă şi afirmă că va avea nevoie de timp înainte de a atinge acest obiectiv, graţie noului ei plan de explorare spaţială.

Într-un document oficial, redactat pe 36 de pagini, NASA afirmă că poate "să rezolve" dificultăţile generate de un program atât de ambiţios, însă nu a dezvăluit nici data exactă de lansare a primei misiuni cu echipaj uman spre Marte, nici costurile unei astfel de misiuni. Până în prezent, directorii de la NASA vorbesc în termeni generali şi spun că obiectivul nu va putea fi atins înainte de anii 2030, relatează Mediafax.

Dând totuşi dovadă de optimism, adminstratorul general al NASA, Charles Bolden, a subliniat într-un comunicat faptul că "agenţia nu s-a aflat niciodată atât de aproape de a trimite astronauţi pe Marte", insistând pe importanţa pe care o are pentru acest proiect cooperarea cu partenerii internaţionali şi cu sectorul privat. "Să trăieşti în spaţiu necesită acceptarea unor riscuri, dar ele merită efortul", a subliniat raportul agenţiei americane, care vorbeşte despre un "obiectiv realizabil".

Un mediu extrem de ostil pentru om - Pericolele sunt într-adevăr numeroase pe durata întregii misiuni spre Marte, ce ar putea să îi oblige pe astronauţi să petreacă în spaţiu o perioadă de trei ani. Pe lângă radiaţiile cosmice care sporesc considerabil riscul de cancer, absenţa gravitaţiei pentru o perioadă atât de îndelungată generează o scădere a densităţii osoase şi a masei musculare şi slăbeşte sistemul imunitar, reaminteşte acelaşi document publicat de Agenţia spaţială americană. NASA trebuie să conceapă şi noi costume spaţiale, asemănătoare celor de scafandru, dar care să fie adaptate condiţiilor vitrege din spaţiu, şi să pună la punct un nou sistem de propulsie electrică pe bază de energie solară, pentru viitorul modul spaţial care va călători spre planeta roşie.

Provocare tehnică pentru plasarea lentă şi în condiţii de siguranţă a unui vehicul cu echipaj uman pe Marte - Agenţia americană trebuie, de asemenea, să inventeze un sistem capabil să plaseze un vehicul de mai multe tone pe Marte, fapt considerat extrem de complicat de majoritatea experţilor în domeniu. Cea mai grea încărcătură plasată de NASA pe scoarţa marţiană a fost roverul Curiosity, care cântăreşte o tonă. Astronauţii vor avea nevoie, de asemenea, de un habitat cu aer respirabil şi de un vehicul capabil să decoleze de pe scoarţa marţiană.

"Depăşirea tuturor acestor provocări va fi esenţială pentru a putea să efectuăm o călătorie pe Marte", explică acelaşi raport, care conţine o strategie în trei etape.

Faza 1: Studierea efectelor misiunilor îndelungate în spaţiu - Această fază a fost deja demarată cu ajutorul astronauţilor care petrec durate tot mai lungi la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), iar doi dintre ei, un american şi un rus, vor rămâne pe ISS timp de un an, pentru a studia efectele pe care le au asupra organismului uman misiunile îndelungate în spaţiu. NASA şi partenerii săi testează deja la bordul ISS diverse tehnologii importante pentru viaţa petrecută în spaţiu, precum sisteme de asigurare a supravieţuirii şi sisteme de comunicaţii.

Faza 2: Pregătirea astronauţilor pentru viaţa într-un spaţiu îndepărtat - "Pionierii" care vor ajunge pe Marte vor trebui să fie însă mult mai independenţi decât sunt în prezent astronauţii de pe ISS, iar pentru a realiza acest deziderat, NASA prevede în a doua etapă a strategiei sale o pregătire specială pentru astronauţi, care vor fi nevoiţi să trăiască într-un habitat aflat într-un spaţiu îndepărtat. Pentru acest obiectiv, NASA a programat o serie de misiuni spaţiale care se vor derula în apropiere de Lună, în jurul anilor 2020.

Agenţia americană a dezvoltat şi un proiect ce vizează alegerea unui asteroid care va trece la mică distanţă de Terra, pentru a-l tracta şi plasa apoi pe orbita lunară, cu ajutorul unei sonde robotizate. Această misiune vizează, mai ales, testarea sistemului de propulsie electrică pe bază de energie solară, care, potrivit NASA, va fi esenţial pentru a transporta încărcături de mare tonaj pe Marte.

Faza 3: Viaţa pe Marte - A treia etapă este cea mai dificilă, cea mai îndepărtată şi cea mai înspăimântătoare: viaţa independentă de Terra. Toate cunoştinţele acumulate anterior vor permite "abordarea" lui Marte, începând poate cu unul dintre sateliţii ei, iar, apoi, continuând cu plasarea cu succes a astronauţilor pe scoarţa planetei roşii.

Unii dintre politicienii şi experţii americani preferă să "rămână cu picioarele pe Pământ"- Mai mulţi experţi independenţi şi politicieni din Congresul american nu au fost impresionaţi de acest document publicat de NASA. Lamar Smith, preşedintele republican din Comisia pentru Ştiinţă şi Spaţiu din Camera Reprezentanţilor, regretă că "acest plan nu conţine buget, nici calendar, nici dată de lansare". După părea acestui politician, documentul respectiv "nu este decât o colecţie de fotografii frumoase, însoţite de cuvinte frumoase, însă ele nu ne vor duce pe Marte".

John Rummel, cercetător la SETI Institute, specializat în căutarea formelor de viaţă extraterestră inteligente, consideră că strategia propusă de NASA "prezintă lacune bizare", referindu-se în special la faptul că documentul nu explică modul în care astronauţii vor putea să îşi producă hrana în spaţiu, pentru a putea să supravieţuiască atunci când vor fi singuri pe Marte.

 

Mai multe articole despre:
NASA Marte planetă