Anunţ SURPRIZĂ făcut de Cătălina Ponor
Cătălina Ponor, triplă campioană olimpică și multiplă medaliată la europene și mondiale, consideră Jocurile de la Atena (2004) ca momentul de triumf al carierei sale și nu exclude chiar o nouă revenire în perspectiva JO de la Rio de Janeiro din 2016, dacă sănătatea îi va permite.
''Acum sunt fericită cu proiectele mele și curând mă voi implica într-un nou proiect, dar nu pot spune mai mult de atât. Despre o revenire, nu știu. Poate da, poate nu. Niciodată să nu spui niciodată. Cel mai important lucru este sănătatea, chiar dacă am lipsit mult'', a declarat Cătălina Ponor pentru Agerpres.
Cătălina Ponor, care se descrie ca o persoană fericită și bună în afară sălii, consideră Jocurile Olimpice de la Atena drept culmea carierei sale de gimnastă: ''Este și a fost cel mai frumos moment al carierei mele. A fost ceva mai mult decât un vis, ceva ce nu poți descrie. Când am început gimnastica, nu știam ce carieră voi avea, dar am visat mereu să fiu campioană. Am muncit mult în sală ca să ating acesta lucru: să mă văd într-o mare competiție pe primul loc''.
Din cauza unei hernii de disc, cu care se luptă și azi. Cătălina Ponor s-a retras în 2007, dar a revenit în 2011 pentru a participa la a doua sa olimpiadă, cea de la Londra.
''Mi-am zis că nu voi reveni niciodată în gimnastică, dar într-o zi am primit un e-mail de la Marian Bitang în care mă anunța că a revenit la lot. M-am bucurat pentru ea, dar în același timp am vrut să revin și am făcut-o. Într-o zi m-am trezit și i-am spus mamei că voi începe din nou antrenamentele și, bineînțeles, mama a început să râdă'', a povestit Ponor revenirea în activitate, încheiată cu două medalii olimpice, un bronz cu echipa și argint la sol, plus două medalii europene de aur și un argint.
La Londra, Cătălina este mulțumită de ce a realizat și are un singur regret, că nu a urcat pe podium la bârnă: ''Nu regret nimic din ce a fost la Londra și am părăsit acest sport cu capul sus și mândră de mine însămi. Poate aveam mai multe așteptări la bârnă, dar concursul e concurs și niciodată nu știi ce se poate întâmpla sau dacă vei avea o zi proastă. Am făcut atunci o mare greșeală, care în mod normal nu se face. Așa că nu voi da vina pe arbitri, antrenor sau gimnaste. În acea zi nu am mâncat nimic și am fost foarte moale în concurs și uneori nu-ți poți controla mișcările din acest motiv. Ca să fiu sinceră, am fost foarte supărată pe mine, din cauză că fără acea greșeală aș fi câștigat o medalie foarte ușor''.