Teoria legată de COVID care dă fiori. Virusul poate accelera ÎMBĂTRÂNIREA? Medicii sunt alarmanți de declinul cognitiv
La aproape cinci ani și jumătate de la debutul pandemiei, milioane de americani continuă să se confrunte cu simptome de lungă durată provocate de COVID-19. Printre cele mai alarmante se numără dificultățile cognitive — un fenomen care îi face pe specialiști să se întrebe dacă nu cumva virusul a modificat ritmul natural al îmbătrânirii. Suspiciunea vine după ce subiecți abia trecuți de 50 de ani au primit diagnosticul de afectare cognitivă ușoară, o condiție ce poate progresa spre forme mai severe de declin mental.
Tot mai multe studii arată că infecția cu COVID-19 — în special în cazul pacienților cu „long COVID” — poate accelera declinul cognitiv într-un mod asemănător cu îmbătrânirea prematură a creierului, potrivit The Wall Street Journal.
De exemplu, un studiu realizat de Universitatea din Liverpool a arătat că pacienții care au fost internați cu COVID-19 prezentau, la 12–18 luni de la boală, o deteriorare cognitivă similară cu ceea ce s-ar aștepta după 20 de ani de îmbătrânire cerebrală. Imaginile RMN au evidențiat o reducere a volumului cerebral și semne de leziuni neurologice persistente.
Și cei care nu au fost spitalizați raportează probleme de tip „ceață mentală”, dificultăți de memorie și concentrare. Unii au fost chiar diagnosticați cu deficiențe cognitive ușoare, o afecțiune care poate preceda demența.
Deși nu este încă clar dacă aceste modificări sunt permanente sau reversibile, cercetările sugerează că inflamația creierului și alte dezechilibre neurologice ar putea fi factorii principali. Vârsta pare, de asemenea, să conteze: adulții mai în vârstă cu long COVID par a avea un risc mai mare de a dezvolta demență mai devreme decât era de așteptat.
Este o realitate îngrijorătoare, dar ea determină totodată o creștere a eforturilor științifice pentru a înțelege cum influențează virusurile sănătatea cerebrală — și cum ne-am putea proteja mai bine în viitor.