Tot ce trebuie să ştii despre alegerile locale din 5 iunie. Ce reguli trebuie să respecte candidaţii
În 2016, scrutinul local din 5 iunie se desfășoară după o nouă lege, adoptată în mai 2015, care aduce modificări importante în privința alegerii autorităților locale față de scrutinul local din 2012. Cetățenii români cu drept de vot vor fi chemați la urne pentru a-și alege primarii, consilierii locali și consilierii județeni, alegerile desfășurându-se într-un singur tur.
Astfel, alegerile locale din 2016 se desfășoară potrivit unei noi legi a alegerilor locale, Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, promulgată la 18 mai 2015.
Vot indirect pentru viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de CJ
O altă lege aplicabilă la scrutinul local din 2016 este noua lege a partidelor politice, Legea nr. 114/2015 privind modificarea și completarea Legii partidelor politice nr. 14/2003, în vigoare, la rândul său, din 23 mai 2015. Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale modifică modul de alegere a președinților consiliilor județene, astfel încât se revine la alegerea lor indirectă, aceștia urmând să fie aleși aleși, prin votul secret al consilierilor județeni, cu majoritate simplă, din rândul acestora, și nu direct, cum s-a întâmplat la alegerile din 2008 și 2012.
Vot uninominal menţinut: câştigă cel cu cele mai multe voturi
Tot prin vot indirect se aleg și vicepreședinții consiliilor județene și viceprimarii. S-a menținut prevederea potrivit căreia primarii se aleg prin scrutin uninominal, într-un singur tur, introdusă, în premieră după 1989, la alegerile locale din 2012. Alegerea într-un singur tur presupune că obține mandatul de primar acel candidat care întruneșe în primul tur o majoritate simplă, adică cele mai multe voturi dintre toți competitorii electorali.
În caz de balotaj, se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candidații care se află în această situație. Până în 2012, primarii erau aleși direct, pe sistem uninominal în două tururi. Astfel, aceștia erau declarați aleși în urma primului tur de scrutin, doar dacă întruneau majoritatea absolută a voturilor (50%+1 dintre cei înscriși în cricumscripția locală respectivă). Dacă niciunul dintre candidați nu obținea această majoritate, se organiza un al doilea tur de scrutin, la care participau primii doi clasați.
1% semnaturi necesare pentru a candida
În urma celui de-al doilea tur de scrutin era declarat primar candidatul care obținea cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. O altă modificare se referă la reducerea numărului de semnături necesare pentru depunerea candidaturilor, de la 2% la 1%.
Astfel, toate candidaturile vor trebui să fie însoțite de liste de susținători de minimum 1% din numărul total al alegătorilor din circumscripția locală, dar nu mai puțin de 100 de susținători pentru comune, 500 pentru orașe de rangul 2 și 3 și 1000 de susținători pentru municipii și pentru București. În privința consilierilor locali și a consilierilor județeni, aceștia se aleg, la fel ca și până acum, în baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale de către cetățenii din circumscripția locală în care aleșii locali urmează să își exercite mandatul. Nici în privința pragului electoral nu au fost aduse modificări.
Prag electoral de 5%
Astfel, pragul electoral este de 5% din numărul total al voturilor valabil exprimate în circumscripția respectivă. În cazul alianțelor politice sau alianțelor electorale, la pragul de 5% se adaugă pentru al doilea membru al alianței 2%. Pentru alianțele cu cel puțin 3 membri, pragul electoral este de 8%. În ceea ce privește noua lege a partidelor politice care se va aplica la alegerile din 2016, aceasta va influența competiția electorală, în sensul în care vor avea posibilitatea să intre în cursa pentru locale mult mai multe partide politice decât în prezent.
Un partid se poate înfiinţa cu trei membri
Noua lege prevede posibilitatea înființării unui partid cu trei membri, astfel încât lista semnăturilor de susținere va cuprinde cel puțin trei membri fondatori, față de prevederea anterioară potrivit căreia erau necesari 25.000 de membri fondatori, domiciliați în cel puțin 18 din județele țării și municipiul București, dar nu mai puțin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste județe, așa cum prevedea legea în vigoare). Din mai 2015, de când a intrat în vigoare noua lege, în Registrul partidelor politice apar zeci de partide noi, multe dintre ele intrând și în competiția pentru alegerile locale din 2016.