Românii "Centenar". Ce trebuie să învăţăm de la 15 bătrâni care au împlinit 100 de ani

Iată câteva exemple ale celor care au împlinit 100 de ani. 

ARGEŞ „Lumea s-a schimbat cu totul“

Născut pe 3 iunie 1915 în Mioveni, Constantin Năstase (103 ani) este absolvent al Şcolii Normale „Carol I“ din Câmpulung Muscel.

În 1938 a obţinut diploma de învăţător în Piteşti. A luptat în cel de-Al Doilea Război Mondial, participând la campania din est de la început, în iunie 1941, şi până la întoarcerea în ţară, în anul 1944. A luptat, ca ofiţer al Armatei Române, în bătălia pentru Odesa şi în confruntarea de la Cotul Donului. A scăpat cu viaţă din cumplita încercuire de la Cotul Donului şi a mărşăluit cale de mii de kilometri prin nesfârşita stepă din Rusia, la temperaturi de -40 de grade Celsius. Legat de experienţa sa de război, generalul Constantin Năstase ne-a declarat: „

Mâncam pe marginea şanţului, dormeam pe marginea şanţului, practic şanţul ne-a fost şi pat şi bucătărie. Ce a fost cel mai dificil în război, a fost clima cu acea ceaţă deansă cu cristale. În atacul de la Odessa a fost o ploaie de obuziere. Timp de aproximativ o oră au picat 3.500 de obuziere însă, ceea ce ne-a salvat, a fost ceaţa“.

BOTOŞANI Cum se tratează un veteran de 105 ani: cu o gură de rachiu să „omoare microbii“ 

În satul Băbiceni, comuna Durneşti, judeţul Botoşani, aproape de cea mai nordică graniţă a României trăieşte moş Vasile Chiponcă. Este cel mai bătrân om din judeţ. În ianuarie 2019 va împlini 106 ani. A suferit o pareză pe partea stângă şi nu mai aude aproape de loc, dar nu şi-a pierdut nicio clipă luciditatea şi optimismul. De altfel întreaga sa viaţă este o pagină de istorie românească. A prins ambele războaie mondiale, într-unul a şi luptat, perioada interbelică, ani grei ai stalinizări, comunismul şi în cele din urmă democraţia românească de după 1990. Moş Vasile Chiponcă, veteranul de război din Băbiceni s-a născut la 25 ianuarie 1913 într-o familie de ţărani din satul Băbiceni. Deşi astăzi pare un bătrânel mărunţel, Vasile Chiponcă a impresionat încă de tânăr prin hărnicia şi forţa sa fizică. A avut şase copii şi s-a ocupat cu agricultura, dar şi cu cărăuşia, transportând cereale în timpul iernii. Practic, muncea tot timpul anului, chiar şi în afara sezonului agricol, atunci când mulţi ţărani preferau să stea în casă şi să trăiască din roadele toamnei. Cele mai vii, dar şi cele mai crunte amintiri ale bătrânului Vasile Chiponcă sunt cele din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. A fost mobilizat înainte de intrarea României în război şi a făcut armata, doi ani şi jumătate, la Roman, la artilerie. În 1941, când mareşalul Antonescu a decis ca România să intre în război de partea Germaniei naziste, Vasile Chiponcă avea 28 de ani.

CLUJ „Nu pot să-i laud pe niciunii“ 

Codreanu Sava (100 de ani) spune că are 150 de ani. Fiecare lună după ce a atins centenarul o consideră ca fiind un deceniu. L-am întâlnit în curtea casei în care trăieşte din 1947, anul în care a venit la Cluj, el fiind originar din comuna Stremţ, judeţul Alba. „N-am făcut afaceri şi n-am strâns avere, dar am casa mea, pe care eu am făcut-o”, mi-a spus bătrânelul care, spre surprinderea mea, a venit drept, fără să se sprijine nici măcar într-un baston. „Numai când schimbă direcţia, se ţine de pereţii casei. Acum câteva luni i-au premiat cei de la Prefectură şi dintre toţi cei care aveau 100 de ani , el era cel mai bine. Era holtei pe lângă ceilalţi“, îmi spune, zâmbind, nepotul din partea soţiei, domnul Berchişan, cel care împreună cu soţia sa, are grijă de el. Pe lângă casa veche, nu mare, dar foarte bine întreţinută s-a mai construit o casă şi ceva anexe. Aici trăiesc stră-nepoţii şi stră-stră-nepoţii centenarului. Chintesenţa filosofiei lui de viaţă este munca: „Dacă mi-am făcut meseria cumsecade, am fost plătit şi am trăit bine“. 

 Mai multe pe adevarul.ro