MENIU

România răspunde Rusiei pe tema scutului antirachetă: "Acuzațiile sunt nefondate"

<p>24 de interceptori antirachetă vor fi instalaţi &icirc;n Rom&acirc;nia</p>

Declarația lui Mikhail I. Uliyanov‎, director al departamentului de neproliferare și controlul armamentelor din cadrul Ministerului rus al Afacerilor Externe, făcuta cu prilejul dezbaterilor Comisiei I din cadrul celei de a 70-a sesiuni a Adunării Generale a ONU de la New York, "nu aduce elemente de noutate", precizează Ministerul Afacerilor Externe. 

"Pozițiile părții române, a celei americane și a NATO în legătură cu dezvoltarea capabilității de apărare împotriva rachetelor balistice au fost comunicate deschis atât Federaţiei Ruse, cât şi publicului larg cu diverse ocazii. Cel mai recent astfel de prilej l-a reprezentat vizita la București a asistentului secretarului de stat al SUA pentru controlul armamentelor, verificare și conformitate Frank Rose, la 8 octombrie 2015. În cadrul unei sesiuni publice organizate sub egida "Dialoguri@MAE", România și SUA au reiterat natura exclusiv defensivă a sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în Europa, precum și utilizarea sa în scop de legitimă apărare, în conformitate cu prevederile Cartei ONU și ale dreptului internațional.

Acuzele cu privire la încălcarea Tratatului INF (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty) prin amplasarea facilității antirachetă Aegis Ashore la Baza militară Deveselu sunt nefondate. Prevederile acestui tratat vizează rachete care angajează ținte la sol. Tratatul nu se aplică dezvoltării și testării interceptorilor care angajează ținte aflate în aer, cum sunt interceptorii SM-3 tip I B care vor fi amplasați la facilitatea antirachetă din cadrul Bazei militare Deveselu. În același timp, sistemul Aegis Ashore nu a fost și nu va fi testat pentru a lansa alt tip de interceptori decât cei folosiți pentru angajarea țintelor aeriene.

"Acordul dintre România și Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România" prevede că interceptorii sunt non-nucleari, iar tipul acestora nu poate fi schimbat. Pe fondul proliferării amenințărilor balistice și a interesului continuu al actorilor statali și non-statali de a testa și dezvolta rachete balistice, dezvoltarea capabilității NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, care va include componenta europeană a sistemului antirachetă al SUA şi, deci, şi baza Deveselu, reprezintă o modalitate de consolidare a apărării colective la nivel Aliat, de creștere a stabilității și securității regionale și internaționale. Această capabilitate de apărare pur defensivă nu vizează Federația Rusă, așa cum a fost comunicat în repetate rânduri de partea română şi de partea americană, ci amenințări cu rachete balistice din afara spațiului euro-atlantic.

Toate aceste elemente şi precizări, privind sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în Europa, au fost reiterate recent de ministrul Bogdan Aurescu în cadrul sesiunii publice "Dialoguri@MAE" amintite mai sus, dar şi în cadrul interviurilor acordate în ultima perioadă", precizează MAE.

Rusia a cerut guvernelor SUA și României să renunțe la instalarea de lansatoare de rachete Mk-41 în dispozitivul de apărare antirachetă din România, după cum a relatat luni seara agenția de presă Interfax.

Mai multe articole despre:
Rusia România MAE scut antirachetă