Remus Cernea vrea ca preoții să poată fi verificați dacă au colaborat cu Securitatea
Deputatul Remus Cernea consideră un abuz faptul că în legea actuală a fost introdus un amendament în anul 2008 ”care îi exceptează, practic, pe preoți de la posibilitatea de a fi verificați dacă au colaborat sau nu cu Securitatea comunistă”. Prin urmare, anunță acesta, ”pentru a repara acest abuz”, a inițiat, alături de alți șapte parlamentari, Propunerea legislativă pentru modificarea prevederilor art.3, lit.u şi art.32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24 din 5 martie 2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.
”Cunoașterea adevărului istoric, inclusiv cu privire la momente de umbră ale trecutului țării noastre, este esențială pentru înțelegerea acestora și pentru a putea trage învățămintele necesare, dar și pentru a diminua riscul ca ele să se repete în viitor. Coșmarul trăit de România în regimul comunist trebuie dezvăluit mai ales atunci când el privește teme precum deconspirarea Securității și a impactului produs asupra vieții cetățenilor de către organele represive ale dictaturii.
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a transmis un punct de vedere în susținerea proiectului, Consiliul legislativ l-a avizat favorabil, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a dat, cu unanimitate, un aviz favorabil. Chiar și Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române a emis un punct de vedere că nu se opune aflării adevărului cu privire la preoții care au colaborat cu Securitatea.
A fost șocant să văd însă cu câtă lipsă de scrupule s-a acționat la Comisia Juridică, de disciplină și imunități pentru a se evita cu orice preț chiar și dezbaterea asupra propunerii legislative și pentru a se obține un Raport negativ chiar cu prețul încălcării brutale a prevederilor Regulamentului Camerei Deputaților. Iar autorul acestor nereguli este domnul deputat Ciprian Nica, găsit drept colaborator al Securității de către CNSAS și având un verdict definitiv în acest sens al Înaltei Curți de Casație și Justiție în aprilie 2014.
Am transmis Biroului Permanent al Camerei Deputaților o sesizare cu privire la încălcarea gravă a Art. 52, 56, 57, 61, 66 și 67 din Regulamentului Camerei Deputaților, dar acesta nu s-a întrunit ieri din lipsă de cvorum.
În fapt, în data de 5 aprilie 2016, am fost prezent la ședința Comisiei Juridice de disciplină și imunități pentru a susține, în calitate de inițiator, propunerea legislativă respectivă. În conformitate cu litera și spiritului Art. 56, 57, 61, 66 și 67 ar fi trebuit să existe o examinare a inițiativei legislative iar eu aveam dreptul la cuvânt pentru a prezenta membrilor comisiei temeiurile propunerii legislative.
În loc însă să fie urmată procedura firească și regulamentară de dezbatere și examinare a propunerii legislative, la începutul ședinței, fără a mi se da cuvântul deși eram în sală, a fost supusă în câteva secunde la vot o propunere de Raport negativ care a fost adoptată de către membrii comisiei. Dar orice propunere pentru Raport favorabil ori negativ ar fi trebuit precedată de dezbatere și examinare a propunerii legislative, așa cum prevede Regulamentul, întrucât acesta este rostul și rolul comisiilor. Am așteptat ca dezbaterile de la următorul punct pe Ordinea de zi să se încheie (dezbaterea respectivei propuneri legislative durând aproximativ o oră și jumătate și desfășurându-se conform Regulamentului, inițiatorii fiind audiați și existând o reală dezbatere și examinare) pentru a cere totuși cuvântul și a-mi exprima protestul față de cele întâmplate.
Am explicat ceea ce s-a întâmplat și în ședința de plen a Camerei Deputaților din 13 aprilie, iar plenul a decis unanim retrimiterea la Comisie. Dar imediat după ședința de plen propunerea legislativă a fost discutată la Comisie, deși a fost singurul punct pe Ordinea de zi iar ședința trebuia convocată cu cel puțin o zi înainte, conform Art. 52 din Regulament!
Îmi doresc ca astfel de abuzuri să nu se mai repete în Parlamentul României iar cel responsabil pentru acestea, adică domnul deputat Ciprian Nica, să fie sancționat și de către Camera Deputaților și de către opinia publică.
În drept, mi-am întemeiat sesizarea către Biroul Permanent pe articolele din Regulament citate mai jos:
Art. 52. – (1) Convocarea şedinţelor comisiei se face cu cel puţin 24 de ore înainte de către preşedintele acesteia sau, în lipsa lui, de un vicepreşedinte care îl înlocuieşte.
Art. 56. – (1) La şedinţele comisiilor vor fi invitaţi să participe deputaţii şi senatorii care au făcut propuneri, care stau la baza lucrărilor acestora, cum ar fi autori de propuneri legislative, de amendamente etc., precum şi, la cererea preşedintelui comisiei, specialişti ai Consiliului Legislativ.
Art. 57. – (1) La începerea dezbaterii unui punct aflat pe ordinea de zi, comisia poate desemna, la propunerea preşedintelui sau a unui alt membru, unul ori mai mulţi raportori dintre membrii săi. (2) Raportorul sau preşedintele comisiei va susţine în plenul Camerei Deputaţilor raportul aprobat de comisie.
Art. 61. – Comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor examinează proiectele de legi, propunerile legislative, proiectele de hotărâri ale Camerei Deputaţilor, avizele şi amendamentele, în vederea elaborării rapoartelor sau 24 avizelor, după caz; examinează proiectele de acte legislative şi proiectele de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene, în vederea elaborării proiectelor de opinii; dezbat şi hotărăsc asupra altor probleme trimise de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor; pot efectua anchete parlamentare, precum şi alte activităţi, în conformitate cu prevederile prezentului regulament şi ale Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.
Art. 66. – La şedinţele comisiei sesizate în fond vor fi invitaţi la dezbateri atât raportorii comisiilor sesizate pentru avize, cât şi specialişti ai Consiliului Legislativ, dacă este necesară prezenţa acestora.
Art. 67. – (1) În raportul comisiilor sesizate în fond se va face referire la toate avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea respectivă, la modul cum s-au soluţionat propunerile cuprinse în avizul Consiliului Legislativ, la punctul de vedere al Guvernului, dacă există implicaţii financiare asupra bugetului de stat sau asupra bugetului asigurărilor sociale de stat, alte avize, dacă este cazul, precizări cu privire la articolele care intră în competenţa decizională a Camerei Deputaţilor, respectiv a Senatului, în cazul în care Camera Deputaţilor este Cameră decizională, iar în situaţia proiectelor de legi privind aprobarea sau respingerea ordonanţelor se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei. (2) Raportul va cuprinde propuneri motivate privind admiterea fără modificări a actului examinat, respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificări şi/ori completări şi se înaintează Biroului permanent”, scrie Remus Cernea.