CCR, decizie privind OUG 13: Nu există conflict juridic constituțional între puterile statului
Nu există conflict juridic între puterea judecătorească şi cea executivă, nici între Guvern şi Parlament legat de Ordonanţa de Urgenţă 13! Este decizia luată astăzi de judecătorii Curţii, care spun că, din aceste puncte de vedere, Guvernul a acționat legal. CCR va discuta joi, însă, cea mai importantă sesizare, care va stabili dacă ordonanţa încalcă sau nu legea fundamentală, pe fond.
Președintele CCR, Valer Dorneanu, a anunțat, la finalul ședinței de miercuri, că s-a constatat că nu există conflict nici între autoritatea judecătorească și Guvern și nici între Parlament și Guvern.
"În privința naturii conflictului dintre Parlament și Guvern s-a spus că în acest caz Guvernul și-a arogat o putere de legiferare care nu îi este atribuită în Constituție și ca exagerată în utilizarea ordonanței de urgență. Este adevărat că, potrivit principiului separației puterilor, Parlamentul este cel care are suveranitatea legislativă și competența de a da legi organice primare. Guvernul, de regulă, nu are o asemenea competență. În mod excepțional, însă chiar prin Constituție (...), Guvernul poate fi delegat de puterea legislativă să emită ordonanțe fie simple, fie de urgență. (...) În această privință, nu există un conflict, pentru că Guvernul a acționat legal în sfera lui de competență de a emite ordonanțe", a explicat șeful CCR.
Anterior, el precizase că abrogarea OUG 13/2017 nu poate opri procesul constituțional în curs de derulare.
"În repetate rânduri, Curtea Constituțională s-a pronunțat chiar în cazul unor conflicte sesizate de fostul Guvern Ponta. Renunțarea sau abrogarea unui act normativ nu ne poate opri din mersul procesual constituțional al acestuia. Ca atare nu are relevanță abrogarea OUG 13. Această abrogare poate avea consecințe mâine, când o să judecăm constituționalitatea ordonanței", a susținut Dorneanu.
Președintele CCR a subliniat că nu orice conflict dintre autorități îndeplinește condiția unui conflict juridic de natură constituțională, ci doar când o parte sau părțile își arogă puteri, atribuții, competențe din sfera de activitate a celeilalte autorități sau când o autoritate își declină competența, nu își exercită rolul pe care îl are, potrivit obligațiilor sale, sau refuză să îl îndeplinească.
Dorneanu: Autoritatea judecătorească și autoritatea legislativă au competențe diferite.
"În ceea ce privește pretinsul conflict cu autoritatea judecătorească, acesta ar fi fost valabil, ar fi existat în măsura în care Guvernul ar fi nesocotit o obligație legală de a solicita un aviz obligatoriu. Or, Consiliul Superior al Magistraturii apreciază oarecum excesiv faptul că textul din lege care se referă la avizarea acelor aspecte care privesc autoritatea judecătorească ar fi îndreptățit CSM (...) să dea aviz în orice probleme care privesc activitatea instanțelor judecătorești. Curtea s-a pronunțat prin mai multe decizii în sensul că a circumscris acea noțiune a activității autorității judecătorește la aspecte care privesc organizarea și funcționarea judecătorească, drepturile și cariera judecătorilor. (...) Ca atare, neexistând un asemenea conflict, și din acest punct de vedere am respins sesizarea", a explicat șeful CCR.
El a spus că cele două părți — autoritatea judecătorească și autoritatea legislativă — au competențe diferite.
"Autoritatea legiuitoare dă legile în baza căreia autoritatea judecătorească își exercită atribuția de a judeca litigii, de a apăra drepturile omului, iar autoritatea judecătorească este cea care aplică dispozițiile legii adoptate de Parlament în exercitarea puterii judecătorești. Ca atare, nici puterea legiuitoare nu trebuie să se amestece în activitatea de judecată a Justiției, să judece judecătorii, după cum nici Justiția nu are o competență legală să judece legile. Ea judecă procesele potrivit legii adoptate de Parlament", a subliniat Dorneanu.
Curtea Constituțională a României a stabilit miercuri, cu majoritate de voturi, că nu există conflict juridic de natură constituțională între puterile statului în urma adoptării OUG privind modificarea Codurilor penale.
Preşedintele CCR a adăugat că instanţa se va pronunţă joi asupra sesizării Avocatului Poporului.
Valer Dorneanu a precizat ieri că şedinţa de miercuri a CCR în care se vor soluţiona cele două sesizări pe conflict de natură constituţională - ale preşedintelui Iohannis şi a CSM - între puterile statului va fi una publică.
"Am invitat părţile, l-am invitat şi pe preşedintele României, dar nu în calitate de parte, că nu e parte. Parte sunt Parlamentul, Guvernul şi CSM. Am adresat o invitaţie de a participa la invitaţie şi preşedintelui. Vom vedea mâine (miercuri, n.r.) dacă vine sau nu, noi ne-am făcut datoria să-l înştiinţăm cu privire la termenul de judecată al sesizării pe care domnia sa a făcut-o - şi una similară a făcut CSM", a precizat, ieri, Valer Dorneanu, citat de mediafax.ro.
Întrebat de ce se procedează la o şedinţă publică, fiind, de altfel, pentru prima dată când se face o şedinţă publică, Dorneanu a răspuns: "Am avut două practici diferite. O dată am avut în vedere că sunt părţile autorităţi mai mari - am judecat în sala de consiliu, tot şedinţă publică fiind şi atunci - dar acum ne ducem exact unde ne trimite legea noastră de organizare în sala pe care o ştiţi atât de bine."