"Parteneriatul" propus de șeful SRI, societății românești: Rolul cetățeanului trebuie "reevaluat"

La nivel global există în prezent o tensiune fără precedent în ultimii ani, generată de crizele tot mai greu de gestionat, de la criza economică, la consecinţa ei cea mai dramatică, falimentul elen; de la criza ucraineană, la cea siriană; de la ameninţarea teroristă la exodul spre Europa. "Din perspectiva structurilor de informaţii constatăm o deplasare către cetăţean a vulnerabilităţilor care vizau în mod clasic sistemul statal. Într-o măsură tot mai mare, cetăţeanul devine o potenţială ţintă a acestor crize în cascadă, care contribuie la deteriorarea stării de securitate colectivă şi individuală. Ne confruntăm cu o schimbare majoră de paradigmă a mediului de securitate, în condiţiile în care siguranţa naţională reprezintă, de acum, suma nivelurilor de siguranţă ale cetăţenilor", a declarat directorul SRI Eduard Hellvig, cu ocazia deschiderii anului universitar al Școlii Doctorale de Relații Internaționale și Studii de Securitate.

Rolul comunității academice

Hellvig crede că, în noua paradigmă, cetățeanul trebuie să aibă un rol sporit. "În această realitate complexă, cetăţeanului nu-i mai revine doar rolul clasic de beneficiar al securităţii naţionale, ci se impune reevaluarea potenţialului său. Din perspectiva mea, cetăţeanul este esenţa devizei noastre ”Patria a priori”. Aceasta este esenţa parteneriatului pe care îl propunem societăţii româneşti.

Un parteneriat în cadrul căruia, sper, comunitatea academică va avea un rol substanţial. Vă asigur, în acest sens, de întreaga mea disponibilitate pentru o cât mai consistentă şi deschisă cooperare", a spus directorul SRI.

Mai multă transparență

Directorul SRI a vorbit și despre necesitatea de transparentizare a Serviciului. "SRI a cunoscut, în anii tranziţiei româneşti, o transformare instituţională care l-a adus la nivelul standardelor de performanţă ale serviciilor occidentale de informaţii. Persistă, însă, critici, unele întemeiate. Un prim răspuns cred că trebuie să fie optimizarea resurselor. Provocările cu care ne confruntăm ne obligă la un management cât mai inteligent şi mai eficient al resurselor de care dispunem.

Sunt, de asemenea, adeptul ideii de mai multă transparenţă, pe care o consider indispensabilă informării publice corecte şi exercitării controlului democratic. Nu este un proces uşor, dar, pentru a reuşi cu adevărat desprinderea de trecut, consider necesară permanenta raportare la valorile pe care am ţinut să le evoc şi care ordonează o puternică opţiune democratică", a spus Hellvig.

Parteneriat cu SUA

Hellvig a subliniat și un a dintre prioritățile mandatului său. "Una din priorităţile mandatului meu este consolidarea cooperării în cadrul parteneriatului strategic cu Statele Unite şi cu aliaţii noştri din comunitatea euro-atlantică de informaţii. Ne preocupă mai buna coordonare a capacităţilor de anticipare şi prevenire, precum şi de reacţie şi analiză, în condiţiile în care ceea ce numim războiul hibrid înseamnă proeminenţa acţiunii actorilor non-militari asupra recursului la forţele convenţionale.

România este poziţionată, geostrategic, într-un spaţiu critic, marcat profund de tendinţa de deplasare a problematicii Orientului Mijlociu în zona Mării Negre şi spre porţile Uniunii Europene. Fragilitatea Republicii Moldova şi conflictul îngheţat din Transnistria, Crimeea anexată ilegal şi conflictul din estul Ucrainei, criza refugiaţilor, insurgenţa kurdă şi războiul din Siria, cu întreaga sa ramificaţie teroristă – toate acestea sunt provocări majore, care se întrepătrund în periculoasa evidenţiere a raporturilor de forţe la care asistăm în plan internaţional. Din păcate, având un ecou alarmant în planul securităţii naţionale", a spus directorul SRI.