MENIU

Dragnea, din nou în fața magistraților de la Curtea Supremă în dosarul "Referendumul"

Magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au judecat, luni, un nou termen în dosarul "Referendumul", în care Liviu Dragnea a fost condamnat la un an închisoare cu suspendare, fiind acuzat de fraudarea referendumului organizat în 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Chiar dacă Dragnea susţine că mesajele de mobilizare ar fi fost trimise de studenţi fără ştirea lui, preşedintele PSD spune că şi în campaniile viitoare va folosi studenţii. Președintele PSD a declarat în faţa completului de cinci judecători că nu este vinovat, declarație reiterată și în fața jurnaliștilor după ieșirea de la ÎCCJ.

UPDATE 17.40. Președintele PSD a declarat, la ieșirea de la ÎCCJ, că în continuare crede în nevinovăția sa și în "maturitatea și înțelepciunea instanței".

UPDATE 16.00 Liviu Dragnea s-a întors în faţa instanţei supreme. Cei cinci judecători, în frunte cu şefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, au reluat dezbaterile în dosarul Referendumului. Şeful PSD este acuzat că ar fi fraudat referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu din 2012, anunţă Realitatea Tv.

Iată declaraţiile lui Liviu Dragnea, în faţa judecătorilor:

Liviu Dragnea: În a doua dimineaţă am aflat despre o adresă de tombolă și în mod firesc, neştiind despre ce este vorba, am trimis o adresă de anulare a acelei tombole. (…)N-am luat nicio măsură administrativă pentru că au mai fost astfel de situații.


Judecător: V-aţi interesat cine a avut iniţiativa întocmirii privind organizarea tombolei electorale si cine a dispus trimiterea ei?


Liviu Dragnea: Am întrebat cine a întocmit-o, cine a trimis-o, eu nefiind în sediu când s-a trimis. Concluzia pe care am tras-o dupa ce am ascultat răspunsurile staff-ului, a fost că tineri voluntari din cadrul campaniei din sediu ar fi conceput-o şi transmis-o. La întrebarea mea, cum au avut acces, la semnătura mea scanată, aceştia au răspuns că sistemul nostru informatic era disponibil celor din campanie. Nu era un sistem gândit cu protecţie foarte mare. Recunosc că nu am dat importanţa cuvenită acestui fapt atunci.
Sursa: declaraţie Liviu Dragnea

UPDATE 13.00 Procesul trebuia să înceapă la ora 12.00, dar audierile se lasă aşteptate, anunţă Realitatea Tv.

În septembrie, la primul termen al procesului, aflat în faza de apel, aproape jumătate dintre cei 75 de inculpaţi au declarat că nu şi-au angajat avocaţi, acesta fiind şi motivul pentru care procesul a fost amânat.

Liviu Dragnea a fost prezent în sala de judecată, el fiind printre puţinii inculpaţi care a spus că doreşte să fie reaudiat de judecători. 

La ieşirea din sala de judecată, Liviu Dragnea nu a dorit să comenteze despre acest dosar, el susţinând că nu amestecă justiţia cu politica, iar ceea ce va avea de spus va fi doar în sala de judecată. 

Pe 15 mai, Liviu Dragnea a fost condamnat de un complet de trei judecători de la ÎCCJ la un an de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de trei ani. 

Alţi 74 de inculpaţi din dosar au fost fie achitaţi, fie condamnaţi la închisoare cu suspendare. 

Decizia a fost atacată cu apel. 

Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe 7 octombrie 2013 pentru săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. 

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea reprezentată de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale. 

În acest sens, potrivit procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot. 

Potrivit DNA, demersul lui Dragnea a fost susţinut de 74 de persoane, preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt, în sarcina cărora s-a reţinut falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării, informează Agerpres.

Mai multe articole despre:
null