KLAUS JOHANNIS, despre înjumătăţirea ratelor: Nu va da rezultate decât în talk-show

Klaus Johannis a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că înjumătăţirea ratelor nu i se pare "o măsură bună", transmite corespondentul MEDIAFAX. "Nu mi se pare o măsură bună. Nu a fost discutată în PNL, nu ştiu dacă a fost discutată în PSD. După părerea mea, nu va da rezultate decât în talk-show. Nu cred că este o măsură bună pentru oamenii care au venituri mici, care, peste doi ani, vor trebui să plătească o rată considerabil mai mare decât cea pe care o plătesc acum", a declarat Iohannis.

Potrivit acestuia, este "extrem de discutabil faptul ca o parte din aceste rate să fie scutite prin neplata impozitului pe venit".

"Impozitul pe venit este o sursă importantă de finanţare şi a statului şi a administraţiei locale, or să renunţăm aşa uşor la impozitul pe venit nu mi se pare în regulă", a spus Iohannis.

În plus, el a afirmat că "motivaţia" acestei măsuri nu i se pare "bună".

"Motivaţia nu mi se pare bună: să creştem economia prin stimularea consumului. Ce facem atunci? Îi învăţăm pe oameni să cheltuiască puţinii bani pe care îi au, numa' aşa. Eu îmi imaginez că stimulăm economia creând locuri de muncă unde oamenii să câştige mai bine şi atunci vor cheltui mai mult", a susţinut prim-vicepreşedintele liberal.
El a adăugat că "este o situaţie ciudată" şi că problema "este apucată de capătul greşit".

"Noi trebuie să creştem economia şi va creşte consumul, nu trebuie să creştem consumul dintr-o situaţie de economie slabă în speranţa că apoi aceasta va creşte. Acum, cu o economie aproape la pământ, să-ţi imaginezi că poţi să creşti economia scutind artificial o categorie de oameni fără venituri mari de la plata unor rate... Nu am fost convins în niciun fel de această argumentaţie", a spus Klaus Johannis.

Întrebat cum comentează faptul că ministrul Daniel Chiţoiu şi-a asumat această măsură, Iohannis a răspuns: "Va rămâne cu ea, dacă şi-a asumat-o".

Iohannis a spus că măsura nu a fost discutată în PNL "decât la modul: cum am ajuns cu asta?".
Miercuri seară, prim-vicepreledintele PNL, Klaus Johannis, declara, la TVR, că măsura Guvernului privind reeşalonarea creditelor la bănci nu a fost discutată şi agreată în PNL, menţionând că în opinia sa nu este o măsură liberală şi va solicita clarificări la Delegaţia Permanentă a partidului.

Iohannis a fost întrebat dacă măsura Guvernului este una liberală. "Sunt sceptic, ca să nu spun altceva. Pe de altă parte, sunt puţin surprins fiindcă este o măsură care - cel puţin aşa am înţeles eu de la televizor - a fost discutată, negociată şi acceptată de FMI. Surprinderea mea vine din faptul că ea nu a fost discutată în partid. Şi atunci, sigur, se pune problema dacă Guvernul a avut o şansă enormă să introducă această măsură în registrul măsurilor discutate cu FMI şi nu a mai avut răbdare să se discute în partidele politice această măsură, sau dacă din alte motive pe care nu le cunosc s-a omis consultarea politică. Una peste alta, această măsură la noi în partid nu a fost discutată, deci cert nu a putut fi agreată, cum nu a fost discutată", susţinea prim-vicepreşedintele PNL.
El preciza că, în opinia sa, "nu este o măsură liberală" cea anunţată de Guvern şi asumată de ministrul de Finanţe, Daniel Chiţoiu.

Klaus Johannis preciza că la Delegaţia Permanentă a PNL de vineri va solicita clarificări în privinţa modului în care s-a decis promovarea măsurii, fără consultarea PNL.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a susţinut că măsura privind reeşalonarea creditelor la bănci nu a fost discutată în USL, declaraţie sa fiind în contradicţie cu aceea a premierului Victor Ponta, care a susţinut că acest lucru s-a discutat în USL duminică seară.

"Nu s-a discutat nici în USL, nici în întâlnirea PNL cu FMI", a declarat Crin Antonescu joi pentru "Gândul".
În schimb, premierul Victor Ponta a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că măsura privind reeşalonarea creditelor a fost discutată în USL duminică seară.

"Măsura privind reeşalonarea creditelor a fost discutată în USL duminică seară, după şedinţa CSAT", a precizat Ponta.

Luni seara, la finalul discuţiilor cu FMI, premierul Ponta a confirmat informaţiile transmise anterior de MEDIAFAX privind programul de stimulare a consumului pregătit de Guvern, care prevede reduceri de impozit pentru persoanele cu creditele restructurate, dar numai după expirarea perioadei de reeşalonare.

Guvernul estimează că această schemă de reduceri fiscale pentru populaţia cu venituri sub medie şi credite bancare ar putea duce la reeşalonarea împrumuturilor pentru aproape un milion de români, iar băncile ar putea reduce ratele la credite cu până la 4 miliarde de lei în 2014.

Agenţia MEDIAFAX a anunţat, în 24 ianuarie, că Guvernul vrea să stimuleze consumul printr-un credit fiscal, sub forma unei reduceri acordate la plata impozitelor, pentru persoanele cu venituri sub medie care obţin de la bancă restructurarea creditelor, dar numai în condiţii stabilite de stat, cu prelungirea scadenţei până la doi ani.
Potrivit unui proiect prezentat atunci, statul urma să ofere o reducere la plata impozitului cu cel mult 350 de lei, iar aceasta va fi aplicată doar la expirarea perioadei de reeşalonare.

Ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, preciza, însă, luni că reducerea de impozit va fi de cel mult 200 de lei pe lună, dar nu mai mult decât impozitul datorat de fiecare persoană în parte.
Potrivit calculelor lui Voinea, impactul peste doi ani va fi de circa 0,1% din PIB, bani care în mare parte se vor încasa până atunci prin efectele de antrenare ale restructurărilor.

El arăta că schema va intra în vigoare începând cu luna aprilie.

În aceste condiţii, impactul bugetar este minim în primii ani de aplicare a sistemului de facilităţi.
Sistemul este opţional pentru bănci, iar Guvernul nu a anunţat că ar fi încheiat vreo înţelegere cu instituţiile de credit.

Restructurarea trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe cerinţe, prima dintre acestea restricţionând aplicarea doar la credite fără întârzieri la plată sau cu întârzieri de cel mult 90 de zile.
Practic, forma propusă de Guvern nu facilitează, ci restricţionează modalităţile de restructurare pe care le practică băncile.