Klaus Iohannis, prima reacție, după întâlnirea cu Daniel Horodniceanu, propus la șefia DIICOT
Președintele Klaus Iohannis a declarat sâmbătă că s-a întâlnit cu persoana propusă de ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, pentru funcția de șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Daniel Constantin Horodniceanu, precizând că săptămâna viitoare va lua o decizie privind numirea acestuia la conducerea DIICOT.
"Am avut o discuție, evident. Eu vreau să cunosc oamenii pe care îi numesc în funcții. Am avut o întâlnire", a declarat Iohannis.
Întrebat dacă îl va numi pe Horodniceanu în funcția pentru care acesta este propus, șeful statului a răspuns: "Săptămâna viitoare o să iau o decizie".
Pe 9 aprilie, ministrul Justiției a anunțat că l-a propus pe Daniel-Constantin Horodniceanu, șef DIICOT — Serviciul Teritorial Iași, pentru funcția de procuror șef al DIICOT.
În proiectul său de management depus la CSM, Daniel Horodniceanu dorește "readucerea încrederii în cadrul colectivelor, în special în cel al Structurii Centrale, grav afectate, în special psihologic, după evenimentele din ultimul trimestru al anului 2014, ceea ce a dus la un blocaj ce a cauzat și o diminuare a dorinței de performanță a procurorilor", el făcând referire la arestarea fostei șefe a DIICOT Alina Bica.
De asemenea, Horodniceanu propune să se "reîncarce responsabilizarea fiecărui procuror" în ceea ce privește actele și activitățile desfășurate, dar și readucerea spiritului de echipă, precum și verificarea individuală, de către echipa nou-formată, a fiecărui procuror și crearea unui moment "zero" în ceea ce privește activitatea acestora.
Tot în proiectul de management, Horodniceanu a identificat mai multe riscuri la adresa DIICOT: scurgerile de informații din dosare; influențarea deciziilor procurorilor de către persoane cu putere economică și financiară; interesul unor persoane din lumea interlopă locală de a recruta polițiști și magistrați; creșterea gradului de specializare a infractorilor în domeniul criminalității organizate; lipsa de protecție fizică a procurorilor; campanii de presă care au indus o presiune psihologică asupra procurorilor, mai ales în cadrul unor dosare în care sunt implicați politicieni și oameni de afaceri.