Klaus Iohannis a aprobat: Cei patru foşti miniştri din dosarul Rompetrol II pot fi urmăriţi penal
Klaus Iohannis a aprobat cererile de urmărire penală a foştilor miniştri care sunt implicaţi în dosarul Rompetro II, anunţă Realitatea TV. Săptămâna trecută, procurorul general Augustin Lazăr i-a trimis preşedintelui Iohannis cererea DIICOT privind declanşarea procedurilor de urmărire penală pentru cei patru foşti deminitari. Aceştia sunt acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare.
Pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale a fost postat un comunicat în care se menţionează că preşedintele a transmis Ministerului Justiţiei cererile de urmărire penală pentru Mihai Tănăsescu, Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlădescu şi Gheorghe Pogea:
"Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis marți, 31 mai a.c., Ministrului Justiţiei cererea de urmărire penală a domnului Tănăsescu Nicolae Mihai, fost Ministru al Finanţelor Publice în perioada 2000 - 2004; a domnului Popescu Ioan Dan, fost Ministru al Economiei şi Comerţului în perioada 2003 - 2004; a domnului Vlădescu Teodor Gheorghe Sebastian, fost Ministru al Finanţelor Publice în perioada 2005 – 2007, respectiv în perioada 2009 – 2010 şi a domnului Pogea Gheorghe, fost Ministru al Finanţelor Publice în perioada 2008 – 2009, pentru a se proceda conform legii. Totodată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înştiinţat cu privire la formularea acestor cereri", se arată în comunicat.
Doi miniştri din Cabinetul Năstase şi doi din cel al lui Călin Popescu Tăriceanu sunt vizaţi de procurorii DIICOT în dosarul “Rompetrol II”, pentru favorizarea omului de afaceri Dinu Patriciu. Este vorba despre fostul ministru al Economiei Dan Ioan Popescu şi de foştii miniştri de Finanţe Mihai Tănăsescu, Gheorghe Pogea şi Sebastian Vlădescu.
Acuzaţiile DIICOT
Procurorii DIICOT susţin că sunt date şi indicii cu privire la săvârşirea de către cei patru a infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare.
„În cauză există suspiciunea rezonabilă că în perioada septembrie-octombrie 2003, ministrul Finanţelor Publice, Tănăsescu Claudiu Mihai şi ministrul economiei şi comerţului, Popescu Ioan Dan şi-au exercitat cu rea credinţă atribuţiile de serviciu, în urma unei înţelegeri cu Patriciu Dan Costache, George Philip Stephenson şi Nicolcioiu Alexandru, în sensul iniţierii şi promovării OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale SCRompetrol Rafinare SA la data de 30 septembrie 2003 în cuantum de aproximativ 603.000.000 USD au fost convertite în obligaţiuni subscrise de către Ministerul Finanţelor Publice”, arată DIICOT.
Urmare a activităţii derulate de către cei doi foşti miniştri, la data de 24 octombrie 2003, în şedinţa de guvern a fost adoptată OUG 118/2003, care ar fi fost dată cu nerespectarea dispoziţiilor HG 555/2001 şi a Legii 24/2000, „nefiind respectate niciuna dintre etapele obligatorii prevăzute în cele două acte normative”.
„În acest sens, de menţionat faptul că nota de fundamentare a OUG 118/2003 a fost prezentată pentru avizare Ministerului Justiţiei la data de 27.10.2003, conţinutul acesteia fiind însă diferit de conţinutul notei de fundamentare ce a stat la mapa actului normative”, susţine DIICOT. Cazul lui Dan Ioan Popescu Totodată, în ceea ce îl priveşte pe Dan Ioan Popescu, acesta ar fi continuat să sprijine grupul infracţional organizat care ar fi fost iniţiat de către Patriciu şi după încetarea calităţii de ministru depunând mărturie în cauza arbitrală a ARB/06/03, pendinte în faţa Centrului Internaţional de Reglementare a Disputelor Relative la Investiţii (ICSID), în favoarea Rompetrol Group, „declaraţie în care a făcut afirmaţii neadevărat”.
De ce sunt acuzaţi Vlădescu şi Pogea
Procurorii susţin că Sebastian Vlădescu, ministrul Finanţelor Publice în perioadele 22.08.2005 - 5.04.2007 ; 23.12.2009 – 3.10.2010 precum şi Pogea Gheorghe, ministrul Finanţelor Publice în perioada 22.12.2008-23.12.2009, cu rea credinţă, nu au respectat dispoziţiile art. 8 al.2 din OUG 118/2003 modificată prin Legea 89/2005 potrivit cărora “ în termen de 6 luni de la data emiterii, prin hotărâre a Guvernului, obligaţiunile vor fi înregistrate la Oficiul de Evidenţă a Valorilor Mobiliare pentru tranzacţionarea acestora pe pieţele reglementate, în condiţiile regulamentului aprobat în acest scop de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare" şi ar fi blocat adoptarea hotărârii de guvern care să permită vânzarea obligaţiunilor pe Bursa de Valori Bucureşti, iar statul român să-şi recupereze creanţele.