Jocuri de Putere: Afacerea Gojdu - Tezaurul pierdut de România
România a pierdut un tezaur fabulos, de aproximativ trei miliarde de euro. Este vorba despre moştenirea Gojdu, care a fost lăsată prin testament statului român. Doar că, prin deciziile unor politiceni, ţara noastră a dat cu piciorul acestei averi uriaşe. Subiectul a fost discutat la emisiunea Jocuri de Putere, la Realitatea TV.
În 1869, Emanuil Gojdu, un celebru avocat aromân şi-a lăsat impresionanta avere, prin testament, studenților români, bursieri la Universitatile din Imperiul Austro-Ungar. Întreaga moştenire era administrată de o fundaţie care-i purta numele. În 1918, bunurile erau evaluate la 10 milioane de coroane, o sumă uriaşă pentru acea vreme. În 1920, Budapesta blochează conturile fundaţiei, iar de atunci statul român nu a făcut nimic să recupereze averea.
Problema retrocedărilor bunurilor fundaţiei a dispărut de pe agenda bilaterală între România şi Ungaria, iar ministerul român de externe a precizat doar că nu are calitate procesuală în acest caz.
”Legitimarea procesuala a statului roman exista din tratatul cu Ungaria din 1934”, spune IOAN POP SABĂU, avocat.
Rareș Bogdan: ”Deci Ministerul de Externe a mintit.. Reprezentanții ministerului au mintit cand au spus ca statul nu are calitate procesuala?
IOAN POP SABĂU: Eu spun ca are”
În 2005 este semnat acordul dintre România și Ungaria privind reînființarea Fundatiei "Emanuil Gojdu". Inițiator a fost ministrul de externe de atunci, Mihai Răzvan Ungureanu. S-a redactat o ordonanţă de urgenţă semnată de Călin Popescu Tăriceanu. Prin aceste acte normative mostenirea Gojdu a fost pierdută cu acte în regulă.
”Il intreb pe domnul Răzvan Ungureanu. Cate burse din 2006 pana astazi s-au dat? E un zero prin care vad si eu golul”, spune Mihail Neamțu.
”Nu e mirare ca Mihai Răzvan Ungureanu a initiat acel act pe care l-ati numit tradator pentru ca nu a fost la primul lui gest de acest fel. Nu ne miră nici comportamentul politic al domnului Tariceanu. Și domnia sa are la activ mai multe gesturi”, spune jurnalistul Claudiu Târziu.
Înființarea fundației publice avea ca scop, printre altele, răscumpărarea averii Gojdu și acordarea de burse.
”Întrebarea fundamentala este cum statul român, cu o asemenea provocare, a procedat asa tinand seama ca din 1918 incoace Romania tot plateste catre partea maghiara”, spune Dan Dungaciu.
Prin aplicarea acordului, România a renunțat la o avere estimată la aproximativ 3 miliarde de euro.