Klaus Iohannis, după CSAT: Brigada multinaţională a NATO va funcţiona la Craiova

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, după şedinţa CSAT, că s-au discutat teme importante pentru securitatea naţională, printre care reorganizarea companiei Romarm, implementarea deciziilor de la summitul NATO de la Varşovia, relaţia cu Republica şi Moldova precum şi reluarea cooperări economice cu statele din Orientul Mijlociu.

Brigada multinaţională NATO

"La discuţia anterioară în CSAT s-a decis înfiinţarea unui grup de lucru care să pună în aplicare deciziile luate la summitul NATO de la Varşovia. Acest grup s-a constituit şi a prezentat planul său, care nu este însă prezentabil", a spus preşedintele ţării. 

Legat de constituirea Brigăzii multi-naţionale, acesta a spus că a fost tratată separat pe ordinea de zi. "Aici pot să vă spun că s-au făcut paşi foarte importanţi pentru punerea în practică a acestei decizii. Ministerul Apărării Naţionale a decis care unitatea din România se va constitui acestă brigată. Este vorba de Brigada 2 Infanterie Rovine, din Craiova", a precizat şeful statului.

Astfel, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a decis ca Brigada multinaţională NATO să aibă sediul la Craiova, ea fiind constituită pe baza Brigăzii 2 Infanterie ”Rovine”, care-şi are garnizoana în acest oraş.

Constituirea şi operaţionalizarea brigăzii multinaţionale NATO din România a fost unul dintre punctele de pe ordinea de zi a şedinţei CSAT deşfăşurate, marţi, la Cotroceni.

”S-au făcut paşi foarte importanţi pentru punerea în practică a deciziei de la Summitul NATO de la Varşovia. Ministerul Apărării Naţionale a decis şi care unitate din România să preia rolul de brigadă multinaţională. Este vorba de Brigada 2 Infanterie «Rovine» care are sediul la Craiova şi acolo va funcţiona şi brigada multinaţională”, a anunţat preşedintele Klaus Iohannis.

CSAT a analizat, totodată, stadiul implementării celorlalte decizii adoptate la recentul Summit de la Varşovia. ”La discuţia anterioară din CSAT s-a decis înfiinţarea unui grup de lucru care să elaboreze un plan concret de punere în aplicare a deciziilor. Grupul a lucrat şi în timpul verii şi a prezentat azi planul în CSAT”, a precizat Iohannis.

Întrebat dacă mai sunt şi alte state care şi-au anunţat, între timp, intenţia de a participa cu efective la brigada din România, Iohannis a spus că aşteaptă finalizarea discuţiilor pentru a face anunţul, mai ales că se apropie următoarea reuniune a miniştrilor Apărării din statele NATO.

Klaus Iohannis a anunţat, pe 9 iulie, că statele NATO vor contribui cu trupe la constituirea brigăzii în urma unor înţelegeri bilaterale cu România, astfel încât militarii lor vor veni în ţara noastră pentru anumite perioade de timp şi se vor antrena în comun cu soldaţii români. În acelaşi timp, România va contribui la efortul NATO de asigurare a securităţii Poloniei.

”La această brigadă în cadrul Summitului şi-au anunţat până acum contribuţii certe Polonia cu o companie şi a fost reconfirmată contribuţia Bulgariei, care vine cu un batalion. Am derulat şi în aceste zile şi vom continua discuţiile cu alţi aliaţi pentru alte contribuţii, dar semnele sunt foarte bune. România, la rândul său, îşi asumă partea sa de responsabilitate şi contribuie cu o companie de infanterie cu elemente de sprijin logistic la efortul NATO din Polonia. Deci noi participăm cu o companie în Polonia”, a precizat Iohannis.

Acesta a mai spus că s-a mai discutat şi strategia privind relaţiile cu ţările din Orientul Mijlociu. "Pentru România, această zonă este importantă şi este, deci, important să reînnodăm aceste relaţii.

Relaţia României cu Republica Moldova

Preşedintele Iohannis a mai spus că relaţia României cu Republica Moldova este o temă foarte importantă. 

"Relaţia noastră trebuie să devină mai bună, mai performantă şi mai prevezibilă. S-a decis să se lucreze pe o strategie pe term mediu şi lung şi care va stabili modul în care ne vom poziţiona în această relaţie", a explicat Klaus Iohannis, adăugând că faptul că România vine în spijinul Moldovei cu o finanţare este doar un început.

"Credem că este nevoie de o implicare mai profundă, mai ales în construcţia şi întărirea instituţiilor democratice", a mai spus acesta, adăugând că strategia va fi discutată în sedinţa CSAT de la finele acestui an.

Întrebat dacă în această strategie se va regăsi şi unirea României cu Republica Moldiva, preşedintele ţării a spus că strategie va aborba toate temele relevante, însă trebuie să se facă o deosebire clară între abordările serioase şi cele populiste, care ţin de campanie electorală.

"Unirea (n.r.) se va trata în strategia pe care o vom discuta în CSAT la finele anului", a mai declarat preşedinte României.

Reorganizarea Romarm

De asemenea, în CSAT s-a prezentat şi situaţia industriei româneşti de apărare. "Concluzia este simplă: este nevoie de o reorganizare a Romarm pentru a face compania mai performantă şi pentru ca aceasta să devenă interesantă pentru investitori, în special cei din afară", a afirmat Iohannis, explicând că este nevoie de o corelare între oferta companiei şi necesitatea de dotare a armatei.

Legat de sistemul public de sănătate şi de starea de sănătate a populaţiei, Klaus Iohannis a spus că ministrul Sănătăţii a prezentat abordarea privind probleme infecţiilor din spitale, precum şi reglementările şi clarificările legislativă făcute. "Concluzia noastră a fost că s-au făcut paşi importanţi, dar mai este dar mai este foarte mult de lucru pentru a implemneta această legislaţie", a afirmat şeful statului.

Agenda CSAT a fost anunţată luni de purtătorul de cuvânt al preşedintelui Klaus Iohannis, Mădălina Dobrovolschi:

"Ordinea de zi a şedinţei cuprinde următoarele puncte: implementarea deciziilor adoptate la summitul NATO de la Varşovia cu implicaţii la nivel naţional, evoluţiile din Orientul Mijlociu şi implicaţii pentru România, principalele măsuri necesare pentru înlăturarea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale generate de un aflux masiv de imigranţi, precum şi pentru prezervarea climatului de ordine şi siguranţă publică", a anunţat purtătorul de cuvânt.

Alte teme aflate pe agendă sunt evaluarea nivelului de securitate cibernetică a instituţiilor publice din România, situaţia operatorilor din industria de apărare, constituirea şi operaţionalizarea Brigăzii multinaţionale pentru dezvoltarea şi consolidarea elementelor esenţiale ale prezenţei Aliate înaintate, sistemul de sănătate publică şi starea de sănătate a cetăţenilor, a mai spus Dobrovolschi.

"Sunt lucruri absolut uzuale, este şedinţa aferentă trimestrului trei. Nu sunt lucruri senzaţionale", a spus Klaus Iohannis, duminică.

Ultima şedinţă a CSAT a avut loc pe 26 iulie.