Câţi bani publici înghit "Academiile Ştiinţifice" controversate, apărute în ultimii 20 de ani
Academiile ştiinţifice apărute în ultimii 20 de ani înghit milioane de lei din bani publici, spun specialiştii. Academia Oamenilor de Ştiinţă din România şi Academia Ştiinţelor Securităţii Naţionale sunt cele mai cunoscute şi cele mai controversate astfel de instituţii, anunţă Mediafax.
De peste 150 de ani, Academia Română este instituţia care asigură o continuitate a cercetării de la noi din ţară, cel puţin la nivel teoretic. Potrivit site-ului instituţiei, Academia are 87 de membri titulari, 79 de corespondenţi, 33 de membri de onoare din ţară şi 92 de membri de onoare din străinătate. Toţi plătiţi din bani de la bugetul de stat. Mai exact, conform legii 725/2001, fiecare membru titular primeşte o indemnizaţie lunară de 3.000 de lei, iar un corespondent, 2.500 de lei.
“Academia Română este cel mai înalt for naţional de consacrare ştiinţifică şi culturală, ce reuneşte personalităţi din ţară şi străinătate cu realizări deosebite în ştiinţe, litere, arte şi în alte domenii ale spiritului,(…) este continuatorul şi unicul legatar al Societăţii Literare Române înfiinţate în 1866, reorganizată în anul 1867 în Societatea Academică Română şi în anul 1879 în Academia Română, (…) este instituţie de interes public naţional de cercetare în domeniile fundamentale ale ştiinţei, autonomă, cu personalitate juridică de drept public”, reiese din art 1 al legii nr.752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române.
După 1990, pe lângă această instituţie au început să apară organizaţii şi asociaţii care şi-au luat numele de academii, conduse de persoane care nu ar fi reuşit să devină membri ai Academiei Române. Practic, cei care au fost respinşi de către Academie şi-au creat propriile organisme de cercetare ştiinţifică. Aceste instituţii au fost înfiinţate prin acte normative votate în Parlament.
Prima şi poate cea mai cunoscută este Academia Oamenilor de Ştiinţă din România.
Cu o istorie începută pe la 1935, din 1996, instituţia a funcţionat ca organizaţie non-guvernamentală până în 2007, când îşi schimbă statutul.
“Academia Oamenilor de Ştiinţă din România a funcţionat ca ONG până la apariţia Legii nr. 31-2007, când a devenit instituţie de interes public. Proiectul de Lege a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, iniţiat de Gen. (r) Prof. Univ. Dr. Vasile CÂNDEA şi Senator Ion BASGAN (…) a fost susţinut în faţa Parlamentului României şi aprobat aproape în unanimitate atât în Camera Deputaţilor cât şi în Senat. Legea a fost înaintată spre promulgare Preşedintelui României, intrând în vigoare din 15 ianuarie 2007 (Legea 31/15 ian. 2007, publicată în MO nr. 35 din 18 ian 2007)”, potrivit informaţiilor prezentate pe site-ul AOSR.
Schimbându-şi statutul şi devenind instituţie de interes public, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România începe să primească bani de la stat. Dar indemnizaţia primită de la stat are şi ea un preţ, legea precizând clar că “membrii AOSR nu pot purta titlul de academician”.
“Membrii titulari ai AOSR primesc o indemnizaţie lunară brută în valoare de 2.000 lei dacă aceştia nu sunt beneficiarii unei alte indemnizaţii academice. Membrii de onoare pot primi o indemnizaţie de merit prin hotărârea adunării generale (…). Membrii prezidiului AOSR, precum şi membrii consiliului onorific beneficiază de o indemnizaţie lunară majorată cu 20%“, se arată în art. 8 al legii nr.31/2007 privind funcţionarea şi organizarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.