Zilele lui Putin ar fi numărate. Posibile scenarii ale înlăturării liderului de la Kremlin
Pe măsură ce războiul continuă, analiştii îşi pun întrebarea: se clatină poziţia lui Putin? O presiune surdă se acumulează în Rusia, în timp ce sancţiunile încep să aibă efecte, iar mişcările disidente se înteţesc, chiar şi la Kremlin. Cu toate astea, poziţia lui Putin nu pare zdruncinată, cel puţin nu acum, când nu e clar ce final are războiul, relatează Al Jazeera.
Putin se bucură de un sprijin solid din partea aleşilor, care au votat covârşitor în favoarea recunoaşterii celor două regiuni separatiste înainte de război. Totodată, partidul Rusia Unită l-a menţinut la putere mai bine de 20 de ani, scrie adevarul.ro. Analiştii sunt sceptici că sancţiunile ce lovesc deja puternic economia sunt suficiente să declanşeze o revoluţie populară pentru înlăturarea lui Putin, alte scenarii fiind mai probabile, dar că factorii decisivi intervin abia cu mersul sau după sfârşitul războiului.
„Mă îndoiesc că rezultatul cel mai probabil al sancţiunilor ar fi o revoluţie”, spune sociologul ucrainean Volodimir Işcenko, care a studiat revoluţiile post--sovietice, pentru Al Jazeera. În acest scop, ar fi necesare mai degrabă „rupturi în cadrul elitei, unitatea opoziţiei, structuri de coordonare şi mobilizare”.
Nu sunt premise că toate astea sunt posibile în acest moment. Imperiul Rus a trecut prin două revolte legate de războaie nepopulare (1905, respectiv 1917), iar după destrămarea URSS în nou-proclamate republici independente (Georgia, Armenia şi Moldova) au izbucnit răscoale populare. În Kârgâzstan au avut loc mai multe revoluţii, la fel şi în Ucraina.
Putin şi-a petrecut cea mai mare parte a domniei luând măsuri preventive contra acestor revolte, între care sugrumarea opoziţiei politice, scoţând organizaţii activiste în afara legii, iar pe liderii săi încarcerându-i sau forţându-i să plece în exil.
„Opoziţia este în formă proastă. Mişcarea lui Navalnîi este reprimată. În afară de asta, opoziţia este împărţită în privinţa războiului. Comuniştii şi alte multe alte tabere ce s-ar putea alia cu opoziţia în prezent susţin războiul”. În plus, exodul în masă al ruşilor anti-război - estimat la peste 200.000 - a făcut şi mai improbabil scenariul revoltei populare, ţinând seama de restricţiile de călătorie şi asupra internetului.
Pe de altă parte, creşte probabilitatea unei lovituri la palat, în opinia sa. Însă nu înaintea unei înfrângeri majore în războiul din Ucraina. Işcenko spune că, în ultimă instanţă, factorul decisiv va fi „echilibrul de forţe pe câmpurile de luptă din Ucraina”, care se va solda fie cu o revoluţie sau lovitură de stat , fie cu supravieţuirea sau chiar consolidarea regimului lui Putin”.
Surse din cadrul elitei ruse i-au mărturisit jurnalistei ruse independente Farida Rustamova, care a lucrat pentru BBC şi portaluri ruse precum Meduza, că au fost la fel de şocate ca restul lumii de faptul că Putin a decis să pornească un război, deşi era evident că liderul rus se izolase în ultimii ani şi se consulta doar cu cei mai apropiaţi oameni din cercul său. Aceste elite s-au împăcat acum cu situaţia, conştiente fiind că nu se poate face nimic şi că trebuie să supravieţuiască. „Nu pot pleca, deoarece, dacă demisionezi sau refuzi să mai munceşti în vreme de război, vei fi catalogat trădător, şi toată lumea ştie ce le face Putin trădătorilor”.