Război în Ucraina, ziua 1258. Kremlinul îndeamnă la prudență în retorica nucleară, după anunțul lui Trump privind desfășurarea de submarine americane - LIVE TEXT

UPDATE 23:00 - Rafinăria de la Riazan, operată de gigantul rus Rosneft, şi-a redus la jumătate capacitatea de procesare a ţiţeiului, începând cu data de 2 august, în urma unui atac cu drone atribuit Ucrainei, au declarat trei surse din industrie, pentru Reuters.

Potrivit lor, două dintre unităţile principale de distilare au fost oprite: CDU-3, cu o capacitate de 8.600 tone pe zi, şi CDU-4, de 11.400 tone. În prezent, singura unitate activă este CDU-6, cu o capacitate de 23.200 tone/zi – adică aproximativ 48% din capacitatea totală a rafinăriei.

În 2023, rafinăria Ryazan a procesat 13,1 milioane de tone de ţiţei, producând 2,3 milioane de tone de benzină, 3,4 milioane de motorină, 4,2 milioane de păcură şi 1 milion de tone de kerosen.

Tot din cauza atacurilor cu drone, rafinăria Rosneft din Novokuibişevsk este complet oprită din 2 august.

UPDATE 21:40 - Volodimir Zelenski a declarat, luni, că trupele ucrainene din nord-estul Ucrainei luptă împotriva „mercenarilor” străini din diferite ţări, inclusiv China, Pakistan şi anumite regiuni din Africa, şi a promis că va riposta, relatează Reuters.

Liderul de la Kiev a acuzat anterior Moscova că recrutează luptători chinezi pentru războiul împotriva Ucrainei, acuzaţii negate de Beijing, în timp ce Coreea de Nord a furnizat, de asemenea, mii de soldaţi proprii în regiunea Kursk din Rusia pentru a lupta împotriva forţelor ucrainene.

„Am discutat cu comandanţii despre situaţia de pe front, apărarea oraşului Vovceansk şi dinamica luptelor”, a scris Zelenski pe X după ce a vizitat o zonă a frontului din regiunea nord-estică Harkov.

„Războinicii noştri din acest sector raportează participarea la război a mercenarilor din China, Tadjikistan, Uzbekistan, Pakistan şi ţări africane. Vom răspunde”, a mai spus președintele Ucrainei. 

UPDATE 20:40 - Președintele american Donald Trump a anunțat luni că va crește ”substanțial” taxele vamale asupra importurilor din India, ca represalii de comerțul ”masiv” cu petrol rusesc, relatează agențiile Reuters și DPA.

Declarația liderului de la Casa Albă vine, după ce săptămâna trecută a anunțat că Statele Unite vor impune Indiei (începând cu 7 august) taxe vamale de 25%, taxe cărora li se va adăuga o penalitate despre care nu a oferit detalii, dar prin care a spus că urmărește să sancționeze India pentru importurile masive de produse din Rusia și pentru achizițiile de armament rusesc, India fiind încă din timpul Războiului Rece un client tradițional al industriei militare ruse.

”India nu doar cumpără cantități masive de petrol rusesc, dar mult din petrolul cumpărat îl vinde pe piața liberă cu profituri mari. Lor nu le pasă cât de mulți oameni sunt uciși în Ucraina de mașina de război a Rusiei. Din acest motiv, voi crește substanțial taxele vamale plătite de India către SUA”, a scris Trump luni pe platforma Truth Social

Surse guvernamentale indiene au declarat agenției Reuters în weekend că India va continua să cumpere petrol rusesc, în pofida amenințărilor lui Trump. 

UPDATE 19:20 - Ucraina a anunțat, luni, inculparea a șase persoane, printre care se numără un parlamentar și un oficial guvernamental, pentru delapidarea unor fonduri în achiziția de drone și de echipamente de bruiaj destinate armatei, transmite Reuters.

Persoanele inculpate sunt acuzate că au umflat facturile unor astfel de achiziții printr-o schemă frauduloasă pentru a-și extrage comisioane personale.

Potrivit Biroului Național Anticorupție, membrii acestui grup infracțional organizat, un parlamentar, un actual și un fost oficial guvernamental, un comandant al armatei, managerul unei companii ucrainene producătoare de drone și patronul acesteia, au acționat sistematic în cursul anului 2024, dar și în acest an. 

Concret, dintr-un contract pentru achiziții de drone fabricate de respectiva companie și facturate la 240.000 de dolari, acest preț era de fapt umflat cu circa 80.000 de dolari, sumă ce se întorcea la membrii acestui grup sub formă de comisioane ilegale. Identitatea celor acuzați nu a fost precizată.

UPDATE 17:30 - Ucraina a anunţat luni că a distrus un avion de vânătoare rus şi a avariat alte patru aeronave militare în timpul unui atac cu drone în timpul nopţii asupra Crimeei ocupate de Rusia.

Serviciul de securitate internă din Ucraina (SBU) afirmă că a lovit aerodromul Saki al aviaţiei militare ruse din Crimeea ocupată, distrugând „complet” un avion Su-30, avariind un altul şi avariind, de asemenea, trei bombardiere Su-24.

„Inamicul a suferit pierderi semnificative. La urma urmei, o singură aeronavă Su-30SM poate costa în medie între 35 şi 50 de milioane de dolari”, a comentat SBU.

Reprezentanții instituției au adăugat că pe aerodrom a fost distrus şi un depozit de arme de aviaţie.

UPDATE 16:00 - Ucraina anunţă că a desfăşurat în weekend o operaţiune majoră de piraterie informatică prin care a furat date clasificate - instrucţiuni de luptă şi diagrame tehnice - ale unui nou submarin nuclear rus, Kniaz Pojarski, - care dezvăluie potenţiale vulnerabilităţi şi ameninţă poziţia strategică a Kremlinului în Arctica, relatează The Times.
Kniaz Pojarski, introdus în serviciu la sfârşitul lui iulie, este un submarin nuclear de ultimă generaţie, un element-cheie în triada nucleară rusă.

Acesta are baza permanentă la Gadjievo, în regiunea Murmansk, şi face parte din Flota rusă de Nord.

Conform cotidianului britanic, datele furate expun nu doar limitele acestui submarin, ci ale întregii flote de submarine de tip Borei, care se află la baza poziţiei strategice a Rusiei în Arctica.

Spionajul militar ucrainean (GUR) anunţă că între fişierele furate se află liste detaliate ale echipajelor, instrucţiuni de luptă, diagrame tehnice ale sistemelor de luptă şi măsuri de supravieţuire, calendare operaţionale şi rapoarte de inginerie.
Jurnalul de bord este un document complet care cuprinde operaţiuni de luptă şi de rutină ale navei, precizează GUR.

”Informaţiile obţinute de către ofiţerii de informaţii ne permit să identificăm caracteristicile şi limitările tehnice nu doar ale Kniaz Pojarski, ci şi ale altor submarine din Proiectul 955A, care sunt critice în menţinerea mitului imperialist al statului agresor Rusia”, precizează GUR (DIU).

UPDATE 14:00 - Kremlinul îndeamnă la prudență în retorica nucleară, după anunțul lui Trump privind desfășurarea de submarine americane

Kremlinul a cerut, luni, să se dea dovadă de "mare prudență" în ceea ce privește amenințările nucleare, după ce președintele american Donald Trump a anunțat, vineri, desfășurarea a două submarine nucleare americane în apropierea Rusiei, ca răspuns la declarațiile fostului președinte rus Dmitri Medvedev.

UPDATE 12:56 - Emisarul special al SUA pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, va vizita Rusia în această săptămână. Anunțul lui Trump

Președintele american, Donald Trump, a declarat duminică că emisarul său special pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, va vizita Rusia "miercuri și joi", într-un moment marcat de termenul limită ce va expira în câteva zile, termen pe care liderul american l-a impus Moscovei pentru a ajunge la un acord cu Kievul, informează luni EFE.

"Dacă termenul limită expiră fără ca Rusia să accepte un armistițiu, vor exista sancțiuni. Dar (Moscova) pare destul de bine pregătită pentru a evita sancțiunile. Sunt oameni isteți și destul de abili în a le ocoli", a declarat duminică președintele Trump presei din New Jersey. El a adăugat că "poate săptămâna viitoare, miercuri și joi, (Witkoff) va călători în Rusia".

Întrebat dacă Moscova ar putea face ceva pentru a evita sancțiunile, președintele Donald Trump a răspuns că soluția este "să se ajungă la un acord prin care oamenii să nu mai moară".

Donald Trump a afirmat săptămâna trecută, marți, că din acea zi începe ultimatumul de zece zile pe care i l-a dat omologului său rus, Vladimir Putin, pentru a ajunge la un acord de pace cu Ucraina.

UPDATE 11:45 - Patru variante post-război pentru Ucraina, avansate de șeful GUR, Kirilo Budanov

Șeful GUR, Kirilo Budanov, a spus că există patru scenarii posibile în acest moment pentru viitorul Ucrainei. Două dintre ele ar fi imposibil de acceptat pentru societatea ucraineană, deoarece ar însemna ca Ucraina să devină un stat vasal al Rusiei. Șeful Direcției Principale de Informații de pe lângă Ministerul ucrainean al Apărării a explicat, de asemenea, că, în opinia sa, o nouă Ialta — adică o reîmpărțire a lumii în sfere de influență — este posibilă: dacă nu la propriu, atunci, „din păcate, la figurat, se poate întâmpla”.

Într-un interviu televizat, citat de agenția de presă Unian, Budanov a evocat mai multe scenarii în care Ucraina ar putea ajunge în urma războiului cu Federația Rusă. 

Primul scenariu este similar celui al Georgiei: Ucraina nu ar primi un sprijin stabil din partea Occidentului, s-ar confrunta cu instabilitate, cu o redresare lentă postbelică, cu un eșec al integrării europene și ar aluneca din nou pe orbita Kremlinului.

Al doilea scenariu este cel al Israelului: transformarea țării într-o „fortăreață”, cu o modernizare militară rapidă, cu sprijin economic și politic puternic și continuu pentru Ucraina din partea aliaților săi, dar fără o prezență semnificativă a unor trupe străine.

Al treilea scenariu: cel al Coreei de Sud. Acesta nu prevede aderarea Ucrainei la NATO și nici recuperarea teritoriilor ocupate, dar dacă se reușește asigurarea prezenței trupelor aliate pe teritoriul Ucrainei și obținerea unor garanții solide din partea SUA, atunci 80% din teritoriul aflat sub controlul Kievului va putea fi locuit, putându-se dezvolta și asigurându-se o anumită securitate în acest teritoriu. 

„Acestea sunt scenarii privind evoluția posibilă a evenimentelor (...), sunt pur și simplu scenarii, variante”, a spus Budanov, citat de ziare.com.

El a subliniat că întrebarea nu este ce s-ar putea întâmpla, ci ceea ce vor ucrainenii să obțină pentru ei înșiși. Este puțin probabil ca scenariile Belarusului și Georgiei să convină societății ucrainene, a afirmat șeful GUR, în opinia căruia ucrainenii ar putea înclina mai degrabă spre variantele dezvoltării țării ca în Israel sau în Coreea de Sud, dar „problema este discutabilă”.

Întrebat de jurnalista Natalia Mosiiciuk, care i-a luat interviul, dacă crede că un nou Tratat de la Helsinki sau o nouă Ialta ar putea rezulta în urma evenimentelor actuale, Budanov a afirmat: „La propriu, cred că în acest moment este încă imposibil. La figurat, din păcate, cred că se poate întâmpla”.

În acest sens, șeful GUR a subliniat că rămâne deschisă întrebarea cine vor fi acei lideri care vor lua decizia. 

UPDATE: Un atac cu drone ucrainene a avariat o linie electrică şi a provocat un incendiu la o gară din regiunea Volgograd, în sudul Rusiei, în cursul nopţii, a anunţat luni administraţia regională. 

O dronă neexplodată a căzut pe liniile de cale ferată în apropierea gării Archeda, a declarat administraţia regiunii pe aplicaţia de mesagerie Telegram, citându-l pe guvernatorul regiunii Volgograd, Andrei Bocharov.

„Nu au fost semnalate pagube la calea ferată”, a declarat administraţia.

Agenţia TASS a notat că mai multe trenuri regionale au avut întârzieri în zonă.

Zborurile de pe aeroportul regional din oraşul Volgograd, care este centrul administrativ al regiunii Volgograd, au fost suspendate timp de câteva ore înainte de a fi reluate în jurul orei 03:00 GMT, a anunţat autoritatea rusă pentru aviaţie civilă Rosaviatsia pe Telegram.

Amploarea totală a atacului nu este cunoscută deocamdată, dar administraţia regiunii l-a citat pe Bocharov, care a declarat că atacul a fost „masiv” şi a vizat infrastructura energetică şi de transport.