Salariul inedit al unui liftier din Parlament: o funcție modestă remunerată peste media națională
În timp ce mulți români se confruntă cu dificultăți financiare și trăiesc din salarii modeste, anumite posturi din instituțiile statului continuă să ofere venituri surprinzător de mari, raportat la responsabilități. Un exemplu este cel al liftierului din Camera Deputaților, al cărui salariu depășește cu mult venitul mediu din economie, deși atribuțiile postului sunt minime și nu presupun calificări superioare.
Potrivit grilei de salarizare publicate în anul 2024 de Camera Deputaților, un liftier poate avea un salariu de bază cuprins între 5.512 și 5.792 de lei net, sumă la care se adăugau, până recent, și sporuri pentru condiții vătămătoare, în valoare de 360–444 de lei lunar. Aceste bonusuri au fost eliminate odată cu aplicarea pachetului de măsuri fiscale din 2025, dar salariul de bază a rămas unul considerabil, mai ales în raport cu cerințele funcției, arată un site de știri cunoscut.
Salarii peste media pieței pentru posturi administrative
Această situație nu este singulară în Parlament. Structura de personal a Camerei Deputaților include și alte funcții administrative precum tinichigiu, spălător auto sau electrician, toate remunerate cu sume considerabile din bugetul public. În unele cazuri, venitul lunar pentru aceste posturi poate depăși salariile unor cadre didactice cu experiență, ceea ce ridică semne de întrebare în contextul apelurilor frecvente ale Guvernului la responsabilitate fiscală și reformă bugetară.
Criticii susțin că astfel de discrepanțe salariale între sectorul bugetar și cel privat contribuie la perpetuarea inechităților și la menținerea unei structuri supradimensionate a aparatului public.
O funcție desuetă în context european
Funcția de liftier a dispărut de zeci de ani din multe țări europene, fiind înlocuită de sisteme automatizate. În România însă, această poziție persistă în instituții precum Parlamentul, unde confortul aleșilor rămâne o prioritate, iar urcatul scărilor este opțional.
Într-un climat de austeritate anunțată și reforme fiscale în curs, existența acestor posturi și nivelul de salarizare aferent continuă să stârnească dezbateri publice privind eficiența cheltuielilor din bani publici.