Criza petrolului, după o lună de conflict în Orientul Mijlociu: „Cea mai mare amenințare la adresa securității energetice globale din istorie”
După o lună de război în Orientul Mijlociu, omenirea pare să se îndrepte spre o criză fără precedent, arată o analiză Le Monde. Producția de petrol și gaze a statelor din Golful Persic s-a prăbușit din cauza imposibilității de a exporta prin Strâmtoarea Ormuz, iar din acest motiv piețele pierd zilnic circa 10% din consumul de petrol și produse derivate.
Exporturile, paralizate după atacurile din regiune
Imediat după lansarea atacurilor americano-israeliene împotriva Iranului și a represaliilor Teheranului împotriva vecinilor din Golful Persic, una dintre cele mai sensibile regiuni energetice ale lumii, producția de petrol și gaze a statelor din zonă s-a prăbușit chiar și cu 80%. Imposibilitatea de a exporta prin Strâmtoarea Ormuz – punctul prin care anul trecut au tranzitat un sfert din comerțul maritim global cu petrol și o cincime din cel cu gaze naturale lichefiate- a reprezentat un șoc ale cărui unde încă nu au lovit în plin, arată sursa citată
Potrivit estimărilor citate de presa internațională, piețele sunt private zilnic de aproximativ 11 milioane de barili de petrol și produse rafinate, echivalentul a peste 10% din consumul mondial, precum și de circa 300 de milioane de metri cubi de GNL.
Trafic maritim blocat, rute alternative insuficiente
Impactul este amplificat de blocarea aproape totală a traficului maritim. Doar câteva petroliere au reușit să traverseze Ormuzul de la începutul ostilităților, iar transportul de GNL este complet paralizat. Chiar dacă Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite încearcă să redirecționeze o parte din producție prin conducte către Marea Roșie și Golful Oman, aceste rute alternative nu pot compensa pierderile masive.
Datele furnizate de firme de analiză arată că, excluzând exporturile Iranului – singura țară din regiune care continuă să trimită petrol aproape normal – livrările din Golful Persic au scăzut cu 99% în martie față de februarie. Această dinamică l-a făcut pe directorul Agenției Internaționale pentru Energie să descrie situația drept „cea mai mare amenințare la adresa securității energetice globale din istorie”, în condițiile în care volatilitatea prețurilor și riscul de penurie se extind rapid pe piețele internaționale.