Sărbătoare mare în 21 iulie - Cruce cu negru în calendarul ortodox

Ortodoxe
Sf. Cuv. Simeon şi Ioan Pustnicul; Sf. Proroc Iezechiel; Sf. Cuv. Rafael şi Partenie de la Agapia Veche

Greco-catolice
Sf. cuv. Simeon şi Ioan

Romano-catolice
Sf. Laurenţiu din Brindisi, pr. înv.

Sfinţii Cuvioşi Simeon şi Ioan sunt pomeniţi în calendarul creştin ortodox în ziua de 21 iulie.

Originari din Edesa, Siria, Sfinţii Simeon şi Ioan au trăit în vremea împăratului Iustinian (527-565).

Cei doi tineri, Simeon şi Ioan, erau prieteni şi la întoarcerea dintr-un pelerinaj făcut la Ierusalim s-au călugărit, mergând la Mănăstirea Sfântului Gherasim. S-au retras însă după puţin timp în pustie, unde au petrecut în aspre nevoinţe ascetice.

După mulţi ani de nevoinţe, Cuviosul Simeon a primit încredinţare pentru a merge din nou în lume, a plecat la Ierusalim, apoi s-a dus la cetatea Emesei. Acolo a început nebunia sa pentru Hristos, spre folosul multora.

Când a fost descoperită minunea mutării sale din mormânt "Atunci toţi oamenii din cetatea Emesei, deşteptându-se ca din somn, au început a-şi aduce aminte şi a-şi spune unul altuia lucrurile cele minunate ale plăcutului lui Dumnezeu, prorociile şi viaţa lui cea mult chinuită" (Vieţile Sfinţilor).

"Sub chipul cel de nebunie şi de păcătos, îşi ascundea înaintea oamenilor viaţa sa cea înţelepţită de Dumnezeu şi plăcută Lui. Astfel au fost viaţa şi nevoinţele acestui minunat Simeon, care a fost nebun pentru Hristos. El a petrecut ca Lot cel de demult în mijlocul sodomitenilor, care nu s-a întinat de păcatele acelora. Aşa şi el acum, vieţuind în mijlocul lumii, nu s-a vătămat cu patimile cele lumeşti" (Vieţile Sfinţilor).

Au murit la scurtă vreme unul după celălalt; Sfântul Simeon în cetatea Emesei, iar Sfântul Ioan în pustiul Iordanului.

* Sfinţii Cuvioşi Rafael şi Partenie au fost vieţuitori în obştea monahală de la Mănăstirea Agapia Veche, în judeţul Neamţ.

Canonizarea sfinţilor din judeţul Neamţ, printre care şi a Cuvioşilor Rafael şi Partenie de la Agapia Veche, a fost aprobată de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în martie 2008.

Sfântul Cuvios Rafael s-a nevoit în aşezământul monahal de la Agapia Veche, în secolul al XVI-lea, fiind cinstit ca sfânt încă din secolul al XVII-lea.

Sfântul Cuvios Partenie a fost nevoitor în obştea de la Agapia Veche, în secolul al XVII-lea. Sfântul Partenie a vieţuit după modelul pustnicilor: ziua se ruga în singurătate, iar la apusul soarelui gusta puţină pâine şi legume fierte, după care toată noaptea rostea rugăciunea lui Iisus, în timp ce împletea la coşuri.