Descoperire neașteptată la Mediaș: ce au găsit cercetătorii într-o ușă secretă aflată în incinta bisericii
O echipă de arheologi a făcut o descoperire spectaculoasă în orașul Mediaș, care promite să rescrie o parte importantă din istoria culturală a Transilvaniei. În spatele unei uși secrete, ascunsă într-un turn al celei mai mari biserici fortificate din România – biserica Sfânta Margareta – cercetătorii au găsit o colecție impresionantă de manuscrise și documente medievale, păstrate într-o stare remarcabilă.
Un tezaur ascuns în Turnul Cizmarilor
Biserica Sfânta Margareta, ridicată în secolul al XV-lea de coloniști germani, este cunoscută pentru arhitectura sa defensivă unică, cu ziduri duble și cinci turnuri. Dar ceea ce zăcea ascuns în Turnul Cizmarilor i-a luat prin surprindere chiar și pe specialiști. Sub conducerea profesorului Adinel C. Dincă, echipa de cercetare a identificat un fond documentar excepțional: 139 de volume tipărite între 1470 și 1600, două manuscrise complete din secolul al XVI-lea, precum și circa 60 de hrisoave și documente administrative din secolele XIV–XV.
Mai mult, au fost descoperite fragmente de texte care ar putea data chiar din secolul al IX-lea – un indiciu rar despre scrisul european timpuriu și o sursă valoroasă pentru filologi și istorici.
O colecție ordonată, nu o simplă ascunzătoare
Analiza inițială a arătat că volumul de materiale nu a fost depozitat în grabă sau în secret, ci clasificat riguros. Cărțile au fost grupate tematic – Biblii, scrieri teologice, texte patristice – semn că aceasta era o bibliotecă parohială funcțională și bine organizată. Legăturile originale și notele marginale oferă indicii prețioase despre evoluția meșteșugului cărții în spațiul transilvănean și despre rețelele de difuzare a cunoașterii din Europa Centrală medievală.
Descoperirea oferă o privire inedită asupra culturii și educației comunității săsești din Transilvania înainte de Reforma protestantă. Manuscrisele liturgice din secolele XIV și XV reflectă nu doar practicile religioase ale vremii, ci și influențele germanice și centraleuropene care au modelat identitatea locală.
Textele găsite devin, astfel, surse primare de o valoare inestimabilă, care contribuie la înțelegerea unui patrimoniu cultural încă puțin explorat.
În prezent, echipa de cercetare lucrează la catalogarea completă a documentelor, la evaluarea stării de conservare și la pregătirea digitizării colecției, pentru a o face accesibilă cercetătorilor din întreaga lume. De asemenea, este planificată o expoziție locală care să aducă această descoperire mai aproape de publicul larg.
Această inițiativă promite nu doar să îmbogățească patrimoniul cultural al României, ci și să conecteze istoria locală cu marile rețele academice europene din Evul Mediu.