Alegeri prezidențiale 2025. Cristian Terheș, portret de candidat
Alegătorii care se vor prezenta la urne duminică, 4 mai, la primul tur al alegerilor prezidențiale, trebuie să pună ștampila pe unul dintre cei 11 candidați care își doresc să ocupe cea mai înaltă funcție în stat.
Biroul Electoral Central a stabilit, la 20 martie 2025, rămânerea definitivă a candidaturilor depuse pentru alegerile la funcția de președinte al României, la scrutinul din luna mai, iar la 22 martie a stabilit, prin tragere la sorți, ordinea de înscriere în buletinul de vot a candidaților.
Potrivit comunicatului BEC, ordinea pe buletinul de vot este următoarea: 1. George Nicolae Simion (Alianța pentru Unirea Românilor); 2. George Crin Laurențiu Antonescu (Alianța Electorală România Înainte); 3. Elena Valerica Lasconi (Uniunea Salvați România); 4. Cristian Vasile Terheș (Partidul Național Conservator Român); 5. Marcela Lavinia Șandru (Partidul Umanist Social Liberal); 6. Victor Viorel Ponta (candidat independent); 7. Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie); 8. Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale); 9. John-Ion Banu-Muscel (candidat independent); 10. Petru Daniel Funeriu (candidat independent); 11. Nicușor-Daniel Dan (candidat independent).
Cine este Cristian Terheș
Cristian-Vasile Terheș este europarlamentar în Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni. S-a născut la 4 decembrie 1978, la Zalău. De profesie teolog și specialist în comunicare, Cristian-Vasile Terheș a fost preot și director de "business intelligence", conform site-ului Biroului Electoral Central, www.bec.ro.
În 2019, a fost ales europarlamentar pe lista PSD, iar în 2024 pe lista AUR.
A fost membru al Partidului Social Democrat (2019-2020) și al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat (2020-2023), iar de la 1 decembrie 2023 este membru al Partidului Național Conservator Român.
A fost membru al Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European (2019-2020).
A candidat la alegerile prezidențiale organizate în 2024 și anulate de Curtea Constituțională la 6 decembrie 2024, obținând 1,03% din voturi.