Viața la bloc în 2025. România, țara restanțierilor cu apartamente de lux. Pensionarii, singurii care plătesc la timp

Analiza lui Gelu Pușcaș, avocat specializat în dreptul asociațiilor de proprietari, pornește de la nivelurile de venit stabilite oficial pentru un trai considerat „decent”, cifre care reflectă presiunea economică tot mai mare asupra populației. Autorul remarcă faptul că, privind aceste valori, este ușor de anticipat cât de dificilă va fi iarna care urmează, dar și întregul an ce se conturează pe fondul scumpirilor și al incertitudinilor economice.

Cât „costă” viața, în România, conform calculelor oficiale

Conform standardelor prezentate, un adult ar avea nevoie de 4.300 de lei lunar pentru un minim de confort, în timp ce două persoane ar necesita aproximativ 7.000 de lei pentru a acoperi cheltuielile esențiale. Pentru familiile cu copii, calculele cresc considerabil: 9.300 de lei pentru trei persoane și 11.400 de lei pentru doi adulți și doi copii. Aceste cifre arată, potrivit analizei, nu doar o evoluție a costurilor de trai, ci și tensiunea tot mai mare asupra bugetelor familiilor obișnuite. În mod particular, cei cu venituri fixe – cum sunt pensionarii – resimt imediat aceste creșteri, având de gestionat cheltuieli care au urcat de la lună la lună. Pușcaș remarcă faptul că „privești aceste cifre și îți dai seama cât de grea va fi iarna care vine – și, de fapt, anul care urmează”.

Analiza detaliază o situație tot mai des întâlnită în asociațiile de proprietari: deși cheltuielile au crescut constant, disponibilitatea oamenilor de a plăti la timp întreținerea se reduce, iar restanțele se acumulează. Autorul subliniază că, în domeniul administrării imobilelor, se confirmă încă o dată că pensionarii sunt cei mai consecvenți plătitori, în ciuda veniturilor limitate. Potrivit acestuia, mulți pensionari își achită „la timp și integral cota de întreținere, chiar dacă pentru mulți dintre ei asta înseamnă renunțări dureroase”. Această observație vine în contrast cu situațiile întâlnite în alte categorii de proprietari. Lista de plată, însă, continuă să crească, iar oamenii simt presiunea direct în bugetele lunare. Locatarii observă aceste scumpiri cu „teamă și frustrare”, întrucât multe familii trăiesc de la o lună la alta și nu reușesc să își acopere integral obligațiile.

România, țara restanțierilor cu apartamente de lux

În acest context, analiza ridică întrebări legate de funcționarea asociațiilor de proprietari și de capacitatea lor de a-și achita la rândul lor facturile către furnizori. Pușcaș amintește situații în care chiar și în blocuri unde valoarea locuințelor ajunge la 300.000 de euro există proprietari cu restanțe „cu anii”, element care afectează funcționarea întregii comunități.

Gelu Pușcaș indică nevoia de măsuri concrete care să ofere protecție proprietarilor și sprijin real pentru persoanele vulnerabile. Afirmația că „e nevoie de implicare reală” vine în contextul în care costurile întreținerii au devenit o problemă de sistem, iar multe asociații nu mai găsesc soluții pentru gestionarea datoriilor.

Potrivit textului, proprietarii nu mai pot susține nivelul actual al cheltuielilor, ceea ce conduce la o presiune suplimentară asupra administratorilor și a furnizorilor de utilități. Autorul subliniază că este nevoie de o legislație adaptată situației actuale, care să permită o gestionare eficientă a restanțelor, dar și un sprijin direcționat către cei mai afectați de creșterea costurilor. „Proprietarii nu mai pot susține aceste costuri.

E nevoie de implicare reală. E nevoie de legislație care să protejeze proprietarii și să sprijine cu adevărat persoanele vulnerabile”, notează autorul. Dificultățile economice se răsfrâng asupra tuturor, indiferent de tipul imobilului sau de nivelul valorii proprietăților, conturând o situație în care adaptarea și intervențiile legislative devin esențiale.