MENIU

VERIFICĂRI urgente după ce somnul african a scăpat în Delta Dunării - Ce trebuie să facă pescarii cu peștele periculos FOTO

Somnul african, la un pas de a invada Delta Dunării Foto: Facebook.com
Somnul african, la un pas de a invada Delta Dunării Foto: Facebook.com
Somnul african, la un pas de a invada Delta Dunării Foto: Facebook.com

Au început verificările pentru a afla cum a ajuns somnul african în Delta Dunării! Operațiunea a fost decisă după avertismentul dat de specialiști în legătură cu riscul de a rămâne fără populațiile de pește existente din cauza acestei specii periculoase de răpitor.

Apariția somnului african a fost semnalată în ultimele săptămâni de mai mulți pescari. Preşedintele Asociaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării (AMDTDD), Cătălin Ţibuleac, a anunțat la începutul acestei săptămâni că doar într-o singură zi au fost capturate zece exemplare de somn african. Acesta a avertizat că o primă măsura eficientă ar fi informarea pescarilor despre această specie şi că somnul african nu trebuie redat mediului natural după ce îl prind.

Mai multe asemenea exemplare fiind capturate în ultima perioadă pe o rază de cinci kilometri în jurul localităţii Crişan, respectiv pe Dunărea Veche, lacul Obretinciuc, chiar şi pe Dunăre. Specialiştii au menţionat că somnul african este un răpitor vorace, având un spectru trofic larg, printre care larve şi puiet de peşte, plante acvatice, păsări şi mamifere mici.

Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) a anunţat joi că face verificări pentru a afla cum a ajuns somnul african în zona Deltei Dunării.

ARBDD a solicitat puncte de vedere celor două institute de specialitate, respectiv Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură – Galaţi şi Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare ”Delta Dunării” - Tulcea, care recomandă reţinerea exemplarelor de specie de somn african capturate inclusiv de către pescarii recreativ-sportivi. 
„Exemplare de somn african au fost capturate în plasele pescăreşti, vintire şi taliene pe o rază de cinci kilometri în jurul localităţii Crişan, respectiv pe Dunărea Veche, lacul Obretinciuc, chiar şi pe Dunăre, dar nu şi în alte zone din RBDD. ARBDD împreună cu Comisariatul Gărzii de Mediu al RBDD efectuează cercetări pentru identificarea sursei de provenienţă a acestei specii non-native, prin controale la cherhanale şi discuţii cu pescarii”, a mai transmis, joi, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. 
“Somnul african are un potenţial competitiv la hrană pentru somnul autohton, comportamentul şi spectrul de hrănire fiind identice. Specia are o toleranţă de temperatură între 8 şi 35⁰ Celsius. Astfel, pragul de toleranţă la o temperatură a apei mai scăzută de 8⁰C, cum sunt iernile de la noi şi fenomenul de îngheţ al apei, pot fi factori limitativi pentru invazia, distribuţia şi stabilirea unor poluaţii de somn african în Delta Dunării, dar şi în România”, a explicat ARBDD. 
Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a mai transmis că eradicarea acestei specii este destul de dificilă și de aceea este nevoie urgent de studii „pentru a înţelege mai bine consecinţele invaziilor şi pentru a dezvolta strategii adecvate care să atenueze impactul şi răspândirea speciei”.
CE fel de specie este somnul african
Specia Clarias gariepinus Burchell, 1822 este una de somn din familia Clariidae, originară din Africa de Nord, denumită generic ”somnul african”. Această specie a fost introdusă prima oară în Europa, în Cipru, iar ulterior şi în Cehia, Slovacia, Olanda în 1991 şi Polonia 2001. Somnul african are o distribuţie pan-africană, dar se regăseşte şi în zone din Asia Mică şi partea sudică a Turciei, America de Nord precum şi în multe ţări din Europa. 
Specia de somn african a fost introdusă în țara noastră exclusiv sub forma de puiet, mai ales în vestul ţării, fiind crescută în scop comercial, pentru consum mai ales, ulterior şi pentru agrement în unele lacuri pentru pescuit. 
Somnul african cu dinţi ascuţiţi, are capul turtit, mai mic ca al somnului european Silurus Glanis. Nu are solzi si culoarea pielii depinde mult de habitatul în care trăieşte. Acesta poate fi, culoare închisă (spre maro, maro-cenuşiu închis), deschisă (maro deschis, maro-gălbui sau cenuşiu deschis). 
Este un răpitor vorace având un spectru trofic larg: insecte, larvele acestora, viermi, gastropode, crustacee, larve şi puiet de peşte, plante acvatice şi resturi, dar au fost observate şi seminţe terestre şi fructe de pădure, chiar şi păsări şi mamifere mici, etc.