Vârsta incredibilă la care s-ar putea pensiona 5 milioane de români. Semnal de alarmă tras de un oficial BNR: „Nu mai este o joacă”

Mesajul este transmis de Eugen Radulescu, consilier al guvernatorului Mugur Isarescu din cadrul Banca Nationala a Romaniei.  

Într-o analiză, acesta atrage atenția că dezechilibrele acumulate în sistemul de pensii nu mai pot fi ignorate și că efectele lor pot produce o ruptură majoră în societate.

Peste 200.000 de pensii speciale și un impact de aproape 1% din PIB

Potrivit datelor invocate în analiză, numărul beneficiarilor de pensii speciale a trecut de 200.000, iar costurile aferente acestor pensii se apropie de 1% din Produsul Intern Brut. În opinia lui Rădulescu, nu doar dimensiunea bugetară este problematică, ci și diferențele majore de tratament dintre diverse categorii de pensionari.

„Nu mai este o joacă”, avertizează acesta, subliniind că fără o rezolvare echilibrată și lucidă a problemei, România riscă „o falie dramatică în mijlocul societății”.

Consilierul BNR consideră că unul dintre cele mai controversate aspecte ține de vârsta de pensionare în cazul pensiilor speciale.

Diferențe uriașe între pensii. Cât câștigă românii?

„Nicio țară civilizată nu trimite la pensie oameni înainte de a împlini vârsta de 50 de ani, cu pensii care le permit un trai opulent, cel puțin o dată și jumătate mai îndelungat decât câți ani a muncit persoana în cauză”, afirmă el.

5 milioane de români ar putea lucra până la 65–70 de ani

În lipsa unei reforme, susține Rădulescu, discrepanțele dintre diferitele categorii sociale riscă să se adâncească. Aproximativ 5 milioane de persoane ar putea fi nevoite să rămână în activitate până la 65 sau chiar 70 de ani, în timp ce între 200.000 și 250.000 de beneficiari de pensii speciale ar putea ieși din câmpul muncii mult mai devreme, având în același timp venituri considerabile.

„Dacă nu rezolvăm această situație spinoasă, vom avea o falie dramatică în mijlocul societății”, a notat acesta, sugerând că miza depășește cadrul strict bugetar și vizează stabilitatea socială pe termen lung.

Datoria publică, la un prag critic

Analiza consilierului BNR nu se oprește la sistemul de pensii. El face referire și la evoluția datoriei publice a României, evidențiind un salt semnificativ în ultimii ani.

Dacă la momentul aderării la Uniunea Europeană datoria publică reprezenta 12,4% din PIB, anul trecut a fost depășit pragul de 60% din PIB. Acest nivel este relevant nu doar prin prisma criteriilor pentru aderarea la zona euro, ci și din perspectiva presiunii exercitate asupra bugetului de stat, în condițiile în care costurile de finanțare cresc constant.

Reforma pensiilor magistraților, blocată la Curtea Constituțională

În paralel cu aceste avertismente, reforma pensiilor magistraților se află într-un impas la Curtea Constitutionala a Romaniei. Deși judecătorii au decis, cu o majoritate de 6 la 3, că legea adoptată de Guvern este constituțională, motivarea hotărârii nu a fost încă redactată.

Până la publicarea motivării în Monitorul Oficial, președintele Nicusor Dan nu poate promulga legea, ceea ce prelungește perioada de incertitudine privind viitorul reformei.

Lovitură pentru românii fără vechime: anii de pensie, mai scumpi