„Vânătoarea de migranți” din Germania se împotmolește. 6 din 10 deportări eșuează, mii dispar înainte de aeroport
Promisiunea unei „ofensive a deportărilor” a fost prezentată drept una dintre pietrele de temelie ale noii guvernări formate de coaliția CDU/CSU–SPD. În declarațiile politice, mesajul era clar: procedurile de expulzare urmau să fie accelerate, iar sistemul urma să devină mult mai eficient. În realitate, datele oficiale arată o imagine mult mai complicată.
Statisticile furnizate de Poliția Federală indică faptul că majoritatea tentativelor de deportare nu ajung să fie finalizate. În anul 2025, din totalul de 55.642 de cazuri procesate, doar 22.787 de persoane au fost efectiv scoase din țară. Aproximativ 60% dintre proceduri au eșuat, ceea ce înseamnă că aproape 33.000 de persoane nu au mai fost deportate, scrie Die Zeit.
Motivul apare frecvent în rapoartele autorităților: în multe situații, persoanele care aveau obligația de a părăsi țara pur și simplu nu mai erau de găsit atunci când poliția a ajuns la domiciliul lor.
Mii de persoane dispărute înainte de intervenția autorităților
Una dintre principalele probleme identificate de autorități este imposibilitatea de a-i găsi pe cei vizați de ordinele de expulzare. Potrivit datelor oficiale, poliția landurilor nu a reușit să predea 21.341 de migranți către autoritățile federale pentru că aceștia dispăruseră deja din locuințele lor înainte de sosirea agenților.
Alte 11.184 de cereri de returnare au fost anulate din motive administrative sau juridice chiar înainte ca procedura să înceapă efectiv. În unele cazuri, procesul s-a blocat după ce persoanele fuseseră deja preluate de autorități.
Există și situații în care deportarea a eșuat chiar în ultimul moment. Conform datelor oficiale, 1.593 de cazuri s-au blocat la aeroport, deși persoanele fuseseră deja escortate până la punctul de plecare.
Cifrele au fost confirmate de Bundespolizei și au devenit publice în contextul unui răspuns oferit de Ministerul de Interne german la o interpelare formulată de fracțiunea AfD, la finalul lunii februarie. Datele conturează nu doar o serie de incidente izolate, ci o problemă mai amplă legată de aplicarea efectivă a legislației.
Ideea localizării prin telefon mobil stârnește controverse
În încercarea de a găsi soluții pentru situațiile în care persoanele vizate nu mai pot fi găsite, unii oficiali germani au propus măsuri noi. Ministrul de Interne al landului Hessa, Roman Poseck, a sugerat folosirea localizării prin telefon mobil pentru persoanele care au obligația de a părăsi țara.
„Nu este vorba de a pune sub suspiciune generală fiecare persoană cu ordin de expulzare și de a o supraveghea”, a explicat politicianul CDU, precizând că măsura ar urma să fie aplicată doar în situațiile în care autoritățile constată că persoana nu mai poate fi găsită la domiciliu.
Propunerea a fost susținută și de ministrul de interne al landului Saxonia, Armin Schuster. Acesta a descris ideea drept „un instrument complementar important”, dar a cerut în același timp extinderea posibilității de detenție preventivă înainte de deportare.
Schuster a sugerat inclusiv modificări la nivel european care să permită utilizarea locurilor de detenție obișnuite pentru persoanele aflate în așteptarea expulzării.
Dezbaterea legată de localizarea prin GPS a telefoanelor mobile a declanșat reacții puternice în societatea germană. Într-un stat în care protecția datelor personale și drepturile fundamentale sunt considerate extrem de importante, ideea unei astfel de măsuri ridică numeroase semne de întrebare.
Criticii avertizează că introducerea unui astfel de sistem ar putea crea un precedent sensibil, indiferent de categoria de persoane asupra căreia ar fi aplicat.
Cifrele comparate pun guvernul într-o lumină dificilă
Datele recente devin și mai incomode pentru actualul executiv atunci când sunt comparate cu perioada precedentă. În ultimele patru luni ale guvernului anterior, condus de SPD în coaliția Ampel, media deportărilor era de aproximativ 2.035 de persoane pe lună.
După instalarea noii coaliții formate din conservatori și social-democrați, între lunile mai și decembrie 2025, media a scăzut la aproximativ 1.831 de persoane pe lună.
Gottfried Curio, specialistul AfD în politică internă, a comentat situația într-o formulă critică: „schimbarea de curs în materie de migrație, declarată cu tam-tam, nu s-a produs deloc în domeniul returnărilor.”
Unde ajung migranții deportați
Chiar și în condițiile acestor dificultăți, mii de persoane sunt în continuare deportate anual. Potrivit datelor oficiale, principalele destinații ale celor expulzați sunt Turcia, Siria și Georgia.
În 2025, 2.798 de persoane au fost deportate în Turcia, 1.705 în Siria, iar 1.696 în Georgia.
În același timp, Germania continuă să fie statul din Uniunea Europeană care primește cel mai mare număr de solicitări de azil. Aproximativ un sfert dintre cererile înregistrate la nivelul întregii Uniuni sunt depuse aici.
Registrul Central al Străinilor indică o populație de aproximativ 3,3 milioane de persoane înregistrate în sistem. În aceste condiții, diferența dintre promisiunile politice și capacitatea reală a sistemului de a le pune în aplicare rămâne una dintre cele mai discutate teme din dezbaterea publică.