Tanczos Barna vrea reformă la Romsilva din interiorul instituției, „de jos în sus”: „Mi-ar plăcea să văd că va deveni un model de eficiență la nivel european”
Vicepremierul Tanczos Barna a declarat vineri, la Miercurea-Ciuc, că procesul de reformă prin care trece Regia Națională a Pădurilor – Romsilva reprezintă „un subiect de actualitate majoră”, subliniind că schimbarea trebuie să se producă „de jos în sus”, din interiorul instituției, pentru a fi autentică și eficientă.
Tanczos Barna a participat la deschiderea celei de-a patra ediții a Conferinței Administratorilor și Proprietarilor de Păduri, un eveniment care reunește anual profesioniști din sectorul forestier și oferă un cadru de dezbatere pe teme legate de gestionarea durabilă a pădurilor.
Tanczos Barna vrea reformă la Romsilva „de jos în sus”
„Îmi reproșez personal că nu am fost suficient de insistent când ar fi trebuit să fiu ca această schimbare venită de jos în sus, din interiorul RNP-ului, să ajungă la o finalitate și la o reformă”, a declarat Tanczos Barna, fost ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor (2020–2023). El a insistat asupra implicării specialiștilor nu doar în administrarea pădurilor, ci și în educarea tinerilor, propunând ca reprezentanții Romsilva să participe activ la programe precum „Săptămâna verde” în școli.
Vicepremierul și-a exprimat dorința ca reforma Romsilva să transforme instituția într-un model de eficiență și administrare durabilă, comparabil cu standardele europene. „Mi-ar plăcea să văd că Romsilva și administratorii de pădure, ocoalele de regim - private, ocoalele de la autoritățile locale - vor deveni model de administrare a naturii, un model de eficiență la nivel european, iar noi, cei care administrăm această resursă uriașă din România, trebuie să devenim jucători importanti pe piața internațională sau cel puțin pe piața europeană a lemnului și trebuie să ne unim forțele pentru a nu dispersa toate resursele pe care le avem la îndemână”, a afirmat acesta.
Tanczos Barna a atras atenția asupra noilor provocări din domeniul forestier, de la schimbările climatice și presiunile societății până la implicațiile conflictelor internaționale – și a pledat pentru un rol mai activ al specialiștilor: „Trebuie să fim extrem, extrem de atenți la aceste provocări. Avem, de fapt, două opțiuni: Suntem tot timpul cei care încearcă să se adapteze schimbărilor, încercăm să răspundem noi într-un fel sau altul la aceste schimbări, sau suntem noi cei care generăm schimbările? Și cred că trebuie să alegem a doua opțiune.”