Studenții se revoltă. Vor o participare mai mare în algerea rectorului

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) susține cu tărie necesitatea alocării unei atenții deosebite asupra consultării și implicării studenților în toate procesele decizionale din universități. Pornind de la premisa că studenții reprezintă unul dintre pilonii de bază ai actului educațional, considerați a fi parteneri cu drepturi egale ai comunității academice și numărând peste două treimi din totalul membrilor comunității universitare, subliniem faptul că este absolut necesar ca acestora să li se ofere posibilitatea de a-și aduce contribuția în tot ceea ce presupune dezvoltarea și îmbunătățirea învățământului superior. Astfel, solicităm modificarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale în sensul asigurării participării studenților în procesul de alegere a rectorului, în proporție de 25% din totalul electoratului.

Situația actuală a participării studenților la alegerea rectorului este una îngrijorătoare, prin prisma faptului că media la nivel național este de doar 12,18%, nejustificat de redusă pentru principalii beneficiari ai procesului de învățământ.

Atenția acordată studenților este încă insuficientă, dovadă fiind faptul că doar 16 universități de stat din România conțin în Misiunea lor cuvântul „student”.

Referitor la prioritățile stabilite de actualii rectori ai universităților de stat din România în anul electoral 2015-2016, o analiză a planurilor manageriale care au stat la baza candidaturii acestora, realizată de ANOSR, relevă importanța redusă acordată de către aceștia aspectelor care îi vizează direct pe studenți. Având la bază 17 indicatori propuși de ANOSR, care conțin aspecte ale vieții studențești, s-au analizat 40 dintre cele 54 de planuri manageriale ale instituțiilor de învățământ superior de stat, celelalte 14 fiind indisponibile. Se constată, astfel, faptul că doar 17,5% dintre planurile manageriale au atins, spre exemplu, subiectul abandonului universitar. Legat de prioritizarea aspectelor menționate în actele normative, la doi ani de la intrarea în vigoare a Metodologiei-cadru de organizare și funcționare a centrelor de consiliere și orientare în carieră în sistemul de învățământ superior din România, aprobată prin Ordinul nr. 650/2014 al ministrului educației naționale, doar 3 candidați la funcția de rector și-au propus majorarea finanțării acestora, din fonduri proprii ale universității, în vederea creșterii numărului de activități pentru studenți, iar alți 5 rectori și-au asumat eficientizarea activității acestor centre. Mai mult, un singur rector și-a asumat operaționalizarea serviciilor medicale gratuite oferite studenților, prevăzute în articolul 205 din Legea nr. 1 a educației naționale - „(1) Studenții beneficiază de asistență medicală și psihologică gratuită în cabinete medicale și psihologice universitare ori în policlinici și unități spitalicești de stat, conform legii.”

Un alt semnal de alarmă este reprezentat de faptul că doar 20% dintre planurile manageriale analizate propun inițierea unor întâlniri periodice cu reprezentanții studenților sau cu organizațiile studențești din universitate în vederea luării deciziilor, identificării problemelor cu care se confruntă aceștia sau menținerii unui dialog constant între conducerea administrativă a universității și studenți.Mai mult, în 30% dintre planurile manageriale nu se menționează deloc necesitatea consultării studenților.

De altfel, se remarcă pozitiv existența unor aspecte precum practica studenților, prioritizată prin 24 dintre planurile manageriale analizate, și faptul că rectorii acordă o importanță deosebită unor investiții, astfel că 32 (80%) dintre planurile manageriale analizate prevăd dotarea, modernizarea sau achiziționarea de noi spații destinate procesului didactic. Menționăm, totodată, că spațiile de învățare pentru studenți reprezintă o prioritate pentru 26 (65%) dintre actualii rectori. Pe de altă parte, însă, spațiile de servire a mesei și respectiv bazele sportive și de agrement au fost, în 2016, de o importanță redusă în strategiile electorale.

Considerăm că este important ca studenții să ia parte în continuare la procesul decizional dintr-o universitate, mai ales atunci când subiectul vizat este alegerea rectorului. Așa cum s-a menționat anterior, proporția actuală cu care sunt reprezentați studenții în procesul de alegere a rectorului este una mult prea mică pentru a demonstra implicarea reală a acestora în guvernanța universităților. Fiind beneficiarii direcți ai actului educațional, net superiori din punct de vedere numeric și considerați parteneri cu drepturi egale ai comunității academice, ANOSR consideră că ponderea de 25% a studenților în procesul de alegere a rectorului este una menită să le asigure acest statut.

Dorim să evidențiem susținerea internațională a demersului inițiat de către ANOSR privind creșterea ponderii studenților în procesul de alegere al rectorului. Aceasta se datorează faptului că în urma Adunării Generale a Organizației Europene a Studenților (ESU - European Students’ Union), liderii studenților din peste 40 de țări ale Spațiului European al Învățământului Superior (SEIS) au adoptat în unanimitate rezoluția inițiată de ANOSR prin care susțin asigurarea participării studenților din România în proporție de 25% în procesul de alegere a rectorului. Astfel, aceștia „subliniază importanța majoră a implicării studenților în toate procesele decizionale din universitate” și consideră că această implicare „este benefică pentru întreaga comunitate universitară”.

Totodată, Alianța Națională a Organizațiilor  Studențești din România (ANOSR) este de părere că studenții au demonstrat maturitatea necesară pentru a participa la procesele decizionale dintr-o universitate și că, prin intervențiile reprezentanților acestora, s-a reușit modernizarea și dezvoltarea sistemului de învățământ superior românesc. Proporția de 25% a studenților la alegerea rectorului nu face altceva decât să reconfirme deschiderea comunităților academice față de implicarea studenților în guvernanța universitară. Odată adoptate, aceste modificări propuse vor avea, cu siguranță, un impact pozitiv asupra mediului academic din întreaga țară, întărind relațiile de cooperare dintre studenți și conducerea administrativă a universității.