MENIU

Satul scufundat din România, turiștii vin să vadă biserica de sub ape

<p>Satul de sub ape</p>
<p>Satul de sub ape</p>
<p>Satul de sub ape</p>
<p>Satul de sub ape</p>
<p>Satul de sub ape</p>
<p>Satul de sub ape</p>
<p>Satul de sub ape</p>
<p>Satul de sub ape</p>

Un dezastru ecologic, creat de mâna omului, a ajuns atracție pentru turiști. În urmă cu mai bine de 30 de ani, despre localitatea Geamăna din Munții Apuseni nu se știa aproape nimic. Acum, lumea întreabă de „satul scufundat”, devenit o destinaţie turistică, mai ales pentru străini.

Totul a început în vremea comunismului, când Nicolae Ceaușescu a vrut să facă la Roșia Poieni cea mai mare exploatare de cupru din Europa de la acea veme, potrivit Alba24.ro.

Exploatarea zăcământului a început în anul 1978, iar producţia de cupru în 1983. O parte dintre cei 1.000 de localnici au fost atunci desăpăgubiți și au reușit să se mute din localitate.

Cei care au rămas au fost nevoiți să se mute tot mai sus pe deal, pentru a se feri de iazul de steril. Ei au fost martorii dezastrului care a urmat. Dacă la începutul anului 1986, când a început deversarea sterilului, trăiau sute de familii în zonă, acum, în căsuțele răsfirate în jurul lacului dacă mai locuiesc 15 oameni.

Iazul de decantare Valea Şesii este locaţia principală de depozitare a sterilului provenit de la exploatarea minieră de suprafaţă Roşia Poieni. Aici ajung reziduurile de la cariera exploatată de Cupru Min.

Apele extrem de acide, dar şi cele bazice curg prin afluenţi în râul Arieş şi afectează întreaga zonă. Pe lângă acest fenomen, în zonă mai produce efecte şi leşierea sterilului, prin care acidul sulfuric şi sulfaţii de metale grele ajung, la rândul lor, în apă şi sol, generând poluarea intensă a bazinului hidrografic, potrivit sursei citate.

Mai multe articole despre:
sat scufundat