MENIU

România, tot mai aproape de intrarea în Schengen. Reacția Comisiei Europene

Foto arhivă

Comisia Europeană cere Consiliului Europei să dea undă verde ”cât mai curând posibil” aderării României, a Bulgariei şi a Croaţiei la Zona Schengen.

„Ştim că vor exista alte provocări pentru Schengen şi trebuie să fim mai bine pregătiţi pentru a le face faţă”, a declarat comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson, într-o conferinţă de presă.

Pentru a consolida controalele la frontierele externe ale zonei de liberă circulaţie, Uniunea Europeană se bazează pe desfăşurarea în curs a noului contingent permanent al FRONTEX, ce ar urma să ajungă la 10.000 de poliţişti de frontieră şi de paza de coastă până în anul 2027.

De asemenea, până în 2023 Uniunea Europeană va face deplin interoperabile sistemele informaţionale pentru înregistrarea intrărilor şi a ieşirilor din spaţiul Schengen. Printre altele, Comisia Europeană a propus, în cadrul reformei sistemului de azil în UE, o procedură de înregistrare a sosirilor de migranţi.

”Există o proporţie destul de importantă de oameni care intră în UE fără a fi controlaţi, fără a fi înregistraţi; este o sursă de îngrijorare pentru întregul spaţiu Schengen”, a explicat Ylva Johansson.

Aceasta intenţionează să prezinte la finalul anului un ”cod de cooperare poliţienească în UE” pentru a extinde schimbul de informaţii şi speră în adoptarea unei consolidări a mandatului Europol.

Johansson a indicat că este angajată într-un ”dialog” cu statele membre care au reintrodus controale la frontiere, subliniind că această măsură trebuie să fie luată ”în ultimă instanţă” şi ”nu trebuie să fie permanentă”.

Mai multe ţări europene, printre care Franţa, au reintrodus în 2015 controale la frontiere ca urmare a ameninţărilor teroriste şi a crizei cauzate valurile de migranţi.

Pandemia de coronavirus a dus de asemenea la controale frontaliere, de această dată din motive sanitare, ceea ce a provocat ambuteiaje de camioane şi probleme de aprovizionare, precum şi perturbarea semnificativă a vieţii cotidiene mai ales a lucrătorilor frontalieri.

Pentru a verifica aplicarea regulilor Schengen, în special controlul frontierelor externe, executivul comunitar doreşte creşterea eficienţei vizitelor surpriză în statele membre, eliminând preavizul de 24 de ore care se aplica până acum.

„Schengen nu este complet fără toate statele noastre membre”

Vicepreședintele desemnat pentru Promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, spune că Schengen nu este complet fără toate statele noastre membre.
 
„Astăzi propunem o nouă cale de urmat care să asigure securitatea și mobilitatea cetățenilor UE, sporind în același timp rezistența Schengen la provocări. Desigur, Schengen nu este complet fără toate statele noastre membre. Un Schengen mai inclusiv va fi un Schengen mai puternic și mai sigur. "
 
În acest moment spațiul Schengen este compus din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, României, Croației, Ciprului și Irlandei. De asemenea, include patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.
Mai multe articole despre: