Război în Ucraina, ziua 735: Rusia va lansa o campanie de dezinformare și teorii conspiraționiste în perioada următoare

UPDATE 21:00

UPDATE 18:50 - Rusia a declarat miercuri că o "prioritate" a sa este "protejarea compatrioților" din Transnistria, enclava separatistă prorusă din estul Republicii Moldova, care a cerut anterior ajutorul Moscovei în faţa "presiunii sporite" din partea Chişinăului. Kremlinul a folosit un argument asemănător și pentru declanșarea invaziei în Ucraina, în urmă cu doi ani. 

UPDATE 18:00 - Premierul polonez Donald Tusk nu a exclus miercuri o închidere temporară a frontierei pentru schimburile de mărfuri cu Ucraina, în timp ce Polonia este marcată de manifestaţiile masive ale agricultorilor ce blochează şosele şi puncte de frontieră în protestelor lor împotriva importurilor agroalimentare din Ucraina şi politicilor europene, relatează agenţiile AFP şi EFE.

"Discutăm de asemenea cu partea ucraineană despre închiderea temporară a frontierei şi suspendarea schimburilor de mărfuri în general", a declarat Donald Tusk, recunoscând că aceasta ar fi o soluţie "dureroasă pentru ambele părţi".

"Sunt pregătit să iau decizii ferme în ce priveşte frontiera cu Ucraina, mereu în consultare cu Kievul, pentru a nu exista tensiuni inutile. Dar trebuie să găsim o soluţie pe termen lung", a explicat Donald Tusk, adăugând că a primit din partea Bruxellesului şi Kievului propuneri pentru cote de produse ucrainene care pentru Varşovia sunt "inacceptabile".

UPDATE 17:05 - Letonia nu se opune desfăşurării unor trupe occidentale în Ucraina, a declarat miercuri un oficial leton, după ce preşedintele francez Emmanuel Macron a sugerat o astfel de posibilitate, respinsă însă între timp de ţările susţinătoare majore ale Ucrainei în războiul cu Rusia.

"Letonia continuă să examineze diferite modalităţi de consolidare a sprijinului pentru Ucraina. Dacă aliaţii NATO ajung la un acord pentru desfăşurarea de trupe în Ucraina, Letonia ar lua în considerare să participe", a declarat agenţiei DPA un purtător de cuvânt al Ministerului leton al Apărării.

La finalul unei conferinţe internaţionale de susţinere a Ucrainei la care au participat luni la Paris circa 20 de şefi de stat şi de guvern, preşedintele Macron nu a exclus posibilitatea ca unele state europene să trimită trupe în Ucraina, întrucât, a explicat el, în timp ce trupele ruse înaintează în estul Ucrainei, "în dinamică nimic nu poate fi exclus" şi "trebuie făcut tot posibilul pentru ca Rusia să nu câştige acest război".

UPDATE 16:10 - Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat miercuri în capitala albaneză Tirana asupra crizei de muniţii cu care se confruntă Ucraina în faţa agresiunii ruse şi le-a propus statelor din Balcani să colaboreze cu ţara sa în producţia militară comună, relatează agenţia EFE.

"Peste 500 de companii din Ucraina lucrează în industria de apărare, dar nu este suficient. Avem probleme cu muniţiile", a spus Zelenski în deschiderea unui summit cu statele din sud-estul Europei desfăşurat în Albania.

"De aceea suntem interesaţi să colaborăm cu voi în producţia comună de arme şi muniţii. Dorim de asemenea să organizăm un summit separat dedicat producţiei de muniţii împreună cu ţările din Balcani", a explicat el, insistând că preşedintele rus Vladimir Putin "trebuie să piardă" războiul, pentru că "aceasta este baza securităţii în Europa".

La rândul său, premierul albanez Edi Rama, a cărui ţară a furnizat Ucrainei arme şi muniţii de când a început războiul cu Rusia, a cerut mai mult ajutor militar şi financiar pentru Ucraina. "Nu putem permite ca Rusia să câştige şi Ucraina să piardă", a indicat şeful guvernului albanez.

UPDATE 15:20 - Ambasada Rusiei la Stockholm a transmis că Kremlinul va adopta "contramăsuri" odată cu aderarea Suediei la NATO, într-un mesaj difuzat târziu marţi seara pe contul său de Telegram, potrivit AFP.

"Rusia va lua contramăsuri de natură politică şi militaro-tehnică pentru a minimiza ameninţările care îi afectează securitatea naţională", ca reacţie la faptul că regatul scandinav va deveni cel de-al 32-lea membru al Alianţei Nord-Atlantice, susţine reprezentanţa diplomatică rusă.

Conţinutul acestora "va depinde de condiţiile şi amploarea integrării Suediei în NATO, inclusiv de eventuala desfăşurare în această ţară de trupe, mijloace şi arme" ale Alianţei Nord-Atlantice, avertizează ambasada rusă.

UPDATE 14:00 - Condamnarea disidentului rus Oleg Orlov, figură marcantă a organizaţiei nonguvernamentale Memorial laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2022, este o nouă tentativă a "regimului" lui Vladimir Putin de a-i "reduce la tăcere" pe criticii săi din Rusia, a declarat miercuri Comitetul Nobel de la Oslo, informează AFP.

"Timp de mulţi ani, regimul lui Putin a încercat să-i reducă la tăcere pe liderii Memorial şi ai altor organizaţii importante ale societăţii civile din Rusia şi el foloseşte astăzi războiul din Ucraina drept pretext pentru a-şi termina \"treaba\"", a spus preşedintele Comitetului Nobel în Norvegia, Jorgen Watne Frydnes, citat într-un comunicat.

"Este important ca el să nu reuşească asta", a adăugat Jorgen Watne Frydnes.

Un tribunal rus l-a condamnat marţi pe Oleg Orlov, figură marcantă în domeniul apărării drepturilor omului, la doi ani şi jumătate de închisoare pentru denunţarea repetată a ofensivei militare declanşate în urmă cu doi ani împotriva Ucrainei la ordinul lui Vladimir Putin.

UPDATE 12:54 - Rusia condamnă peste 280 de soldați ucraineni pentru crime de război în Donbas

Instanţele ruse au condamnat peste 280 de soldaţi ucraineni pentru crime de război în Donbas, estul Ucrainei, a informat miercuri şeful Comitetului de Investigaţii al Rusiei, Aleksandr Bastrikin, transmite EFE.

"Deocamdată, peste 280 de membri ai formaţiunilor armate ucrainene au fost condamnaţi", a declarat Bastrikin agenţiei TASS.

Potrivit lui Bastrikin, majoritatea celor condamnaţi "şi-au recunoscut vinovăţia".

Circa 20 de ucraineni au fost condamnaţi la închisoare pe viaţă, a adăugat el, în timp ce alţii au primit pedepse între 20 şi 30 de ani de închisoare.

"Pedeapsa medie de închisoare pentru aceste cazuri este de 23 de ani", a spus oficialul rus.

UPDATE 11:36 - Volodimir Zelenski este în Albania, unde se va întâlni inclusiv cu lideri din Serbia şi Kosovo

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit în capitala Albaniei, Tirana, a anunţat miercuri ministrul albanez de externe Igli Hasani, relatează Reuters.

Zelenski urmează să ia parte la un summit pe probleme de securitate la care participă Ucraina şi şase ţări din Balcanii de Vest, iind prima reuniune de acest fel în contextul în care invazia Rusiei se prelungeşte şi a intrat în al treilea an.

"Un moment crucial pentru promovarea legăturilor bilaterale şi pentru a fi solidari cu Ucraina în lupta sa eroică împotriva agresiunii Rusiei", a scris Hasani pe reţeaua socială X.

Zelenski, care s-a aflat marţi în Arabia Saudită, urmează să se întâlnească cu premierul albanez Edi Rama, precum şi cu liderii din Serbia, Macedonia de Nord, Kosovo, Bosnia şi Muntenegru.

UPDATE 9:24 - Ucraina continuă să piardă teren şi se retrage din două sate de lângă Avdiivka

Armata ucraineană a declarat marţi că s-a retras din alte două sate din apropierea oraşului Avdiivka, în estul ţării, care a fost capturat la începutul acestei luni de forţele ruse, pierzând astfel şi mai mult teren, în timp ce sprijinul aliaţilor săi occidentali se diluează, relatează Reuters.

Un comandant ucrainean de rang înalt a spus că trupele îşi consolidează noi poziţii defensive la vest de oraşul Avdiivka, a cărui capturare a fost cea mai mare victorie pe câmpul de luptă al Rusiei din ultimele nouă luni.

Purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene, Dmitro Lîhovi, a declarat că trupele s-au retras din Sieverne şi Stepove, la o zi după ce Kievul anunţase că a abandonat satul Lastocikîne.

"Forţele noastre s-au retras din micile sate Sievierne şi Stepove... Lupte grele pentru Sievierne au avut loc ieri seara şi în cursul nopţii", a declarat Lîhovi, adăugând că Rusia a suferit pierderi semnificative în această luptă.

UPDATE:

Declarația făcută de Comitetul de Informaţii subliniază faptul că Rusia va încerca, prin intermediul acestei campanii de dezinformare, să întrerupă mobilizarea ucraineană, să răspândească dezinformări cu privire la incapacitatea Ucrainei de a învinge şi să reducă sprijinul ţării din partea coaliţiei pro-ucrainene din lume.

Totodată, "obiectivul ruşilor în interiorul Ucrainei este de a-i demoraliza pe ucraineni, de a semăna panică în rândul populaţiei, de a crea o prăpastie între militari şi civili şi de a crea o prăpastie între toată lumea şi oricine, inclusiv între reprezentanţii conducerii politice şi ai societăţii civile a ţării”, se arată în comunicarea oficială a Comitetului.

Declaraţia făcută de Comitetul de Informaţii subliniază faptul că Rusia va încerca, prin intermediul acestei campanii de dezinformare, să întrerupă mobilizarea ucraineană, să răspândească dezinformări cu privire la incapacitatea Ucrainei de a învinge şi să reducă sprijinul ţării din partea coaliţiei pro-ucrainene din lume.