Raport NATO: România A RATAT ținta de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare în ultimii ani - Cu cât crește Bugetul Armatei în 2023

România se află pe locul al 11-lea în rândul țărilor aliate NATO din perspectiva cheltuielilor pentru apărare ca procent din PIB, potrivit Raportului NATO pe 2022. Este pentru a doua oară din 2017 când România a cheltuit sub 2% din PIB pentru apărare. Și în 2021, România a avut 1,88% din PIB alocat cheltuielilor pentru apărare, potrivit Raportului NATO de acum un an.

Doar în termeni procentuali, SUA (cu un buget militar de 3,46% din PIB) au fost detronate de Grecia, țară aliată care a alocat cel mai mare procent din PIB pentru bugetul apărării – 3,54%.

În 2022, au mai alocat cel puțin 2% din PIB pentru Apărare alți cinci aliați precum Lituania (2,47%), Polonia (2,42%), Marea Britanie (2,16%), Estonia (2,12%) și Letonia (2,07%).

Țări precum România și Franța nu au reușit să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare în anul 2022, pentru al doilea an consecutiv, în comparație cu anul 2020, când au alocat 2,07%, respectiv 2,04%). În 2022, Franța a cheltuit pentru apărare aproximativ 1,89% din PIB, iar România 1,76%.

În 2021, cele opt state care au atins sau au depăşit obiectivul de 2% din PIB pentru apărare au fost Grecia (3,59%), SUA (3,57%), Polonia (2,34%), Marea Britanie (2,25%), Croaţia, Estonia, Letonia (2,16% fiecare) şi Lituania (2,03%). România s-a aflat pe poziţia 10, cu 1,88%, după Franţa (1,93%), prima ţară sub pragul de 2%.

NATO somează cele 30 de state membre pentru investiții majore în apărare - Stoltenberg: Doar 7 au alocat cel puțin 2% din PIB

Pentru anul 2023, România a hotărât majorarea bugetului său militar cu 25%, de la 2% din PIB la 2,5% din PIB. În același timp, s-a decis ca țara noastră să își intensifice contribuțiile militare la grupul de luptă din Polonia și prezența aeriană în sprijinul republicilor baltice.

Anunțul creșterii ponderii cheltuielilor pentu apărare a fost făcut de președintele Klaus Iohannis, anul trecut.

„Alocarea bugetară de 2% din PIB pentru Apărare, stabilită în anul 2017, a facilitat creșterea investițiilor, dotarea cu tehnică și echipamente, precum și fondurile necesare pregătirii și instruirii pentru o mai bună interoperabilitate cu aliații. Anul viitor vom face încă un pas înainte prin creșterea bugetului Apărării la 2,5% din PIB, pentru a spori capacitatea Armatei de a-și îndeplini misiunile încredințate și astfel să conferim României și mai multă credibilitate în exercitarea rolului de pilon regional de securitate”, a declarat Klaus Iohannis pe 25 octombrie 2022, la ceremoniile dedicate zilei Armatei.

Cheltuielile pentru apărare, ca procent din PIB, la nivelul țărilor membre NATO, în 2022

Sursa: Raport NATO, martie 2023

În același timp, țara noastră a investit peste ținta stabilită de NATO la înzestrarea cu armament, ajungând anul trecut la investiții de 25,5 la sută din bugetul militar pe înzestrare, reiese  din Raportul NATO.

În 2022, România s-a aflat pe locul al 14-lea în ce privește alocarea a minim 20% din bugetul apărării pentru dezvoltarea capabilităților militare, cheltuind 25,5% din buget pentru înzestrare. Cel mai mare procent investit în înzestrare militară a fost înregistrat în Ungaria (48%), Grecia (45,3%), Luxemburg (39,1%), Polonia (35,9%), Lituania (34,5%)

În acest fel România a cheltuit cu 5,5% peste ținta de 20% stabilită la nivelul Alianței Nord-Atlantice, în creștere față de anul trecut. De exemplu, în 2018, România a cheltuit 34% din bugetul său militar pentru dezvoltarea capabilităților sale militare, iar în 2017 a fost pe primul loc la acest capitol, cheltuind 33% din buget pentru investiții militare.

Cheltuielile cu echipamentele militare, la nivelul țărilor membre NATO, în 2022

Sursa: Raport NATO, martie 2023

România este una dintre națiunile aliate de pe flancul estic cu cea mai puternică prezență militară și de comandă aliată.

Potrivit raportului, prezența militară a NATO pe flancul estic cuprinde opt grupuri de luptă cu misiunea de a consolida postura NATO de descurajare și apărare în Bulgaria, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia.

De asemenea, pe flancul estic al Alianței sunt amplasate șapte structuri de comandă și control, trei fiind în România (Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est de la Sibiu, Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București și Brigada Multinațională de la Craiova), două în Polonia și câte unul în Letonia și Ungaria.

De asemenea, România și o Unitate NATO de Integrare a Forțelor, sistemul antirachetă al Alianței de la Deveselu și misiuni de poliție aeriană ale NATO.

Similar anilor precedenți, raportul anual prezentat de secretarul general cuprinde 63 de referiri la România, de la momente și ilustrații din cadrul exercițiilor militare NATO găzduite de țara noastră la structurile aliate pe care țara noastră le găzduiește, România fiind una dintre națiunile aliate de pe flancul estic cu cea mai puternică prezență militară și de comandă aliată.