CCR, lovitură grea pentru profesori! Legea fiscal-bugetară a fost declarată constituțională

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, marți, că majorarea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână, fără compensare salarială, nu contravine Constituției. Astfel profesorii care din toamnă vor preda 20 de ore, în loc de 18 ore, nu vor primi nici 1 leu în plus, la salariu. 

Potrivit hotărârii judecătorilor CCR, „majorarea normei didactice (de la 18 la 20 de ore/săptămână), fără o compensare salarială, nu încalcă prevederile Constituției, întrucât nu conduce la o creștere a numărului de ore/săptămână corespunzătoare activității personalului didactic, ci se realizează în interiorul numărului total de ore de lucru prestate de personalul didactic de predare (40 ore/săptămână)”.

Această prevedere face parte din Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare, asupra căreia Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea. 

Judecătorii CCR au respins obiecția de neconstituționalitate formulată de mai mulți parlamentari, precizând că Legea fiscal-bugetară respectă articolul 114 din Constituție, deoarece „a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii”.

Mai mult, CCR a explicat că angajarea răspunderii Guvernului „reprezintă un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine”, și că măsurile sunt unitare, vizând „consolidarea sustenabilității financiare a României”.

Cât despre contribuțiile de asigurări sociale de sănătate impuse asupra pensiilor și altor venituri, CCR a reamintit că „legiuitorul are competența de a stabili sarcini fiscale (...) indiferent de natura lor”, conform articolelor 1, 47, 48 și 56 din

Constituție. Regula, subliniază Curtea, „este cea a plății contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru a beneficia de asistența medicală în sistemul de sănătate, excepția fiind scutirea de la plata acesteia”.

Totodată, judecătorii constituționali au mai precizat că plata CASS de către cetățenii români nu este discriminatorie față de cetățenii străini sau apatrizii scutiți, deoarece „această facilitate acordată vizează numai cetățenii străini/apatrizii care beneficiază de protecție temporară și provin din zona conflictului armat din Ucraina”.

Tot marți, 22 iulie,  CCR a validat și alte prevederi ale legii, precum:
Stabilirea unor procente diferențiate pentru indemnizațiile de incapacitate temporară, în funcție de durata concediului medical, este constituțională, deoarece „legiuitorul are o largă marjă de apreciere în structurarea politicii sociale a statului”;

Neplata sumelor aferente concediului de odihnă neefectuat, în cazul încetării contractului de muncă în 2026, „nu contravine Constituției, întrucât angajatul are dreptul de a efectua concediul în perioada raportului de muncă”;

Limitarea sau plafonarea unor sporuri și indemnizații în cazul militarilor, polițiștilor și personalului din penitenciare „nu încalcă prevederile Constituției, întrucât aceste drepturi nu sunt fundamentale”;

Condiționarea transferului funcționarilor publici de acordul conducerii instituției de origine este justificată, deoarece „previne deplasarea în masă a funcționarilor publici (...) și protejează capacitatea administrativă a instituțiilor publice”;
Eșalonarea pe cinci ani a plății drepturilor salariale câștigate în instanță este în linie cu jurisprudența CCR din ultimii 16 ani.

CCR transmite că toate măsurile contestate sunt în acord cu legea fundamentală și a validat întreaga Lege privind unele măsuri fiscal-bugetare, care urmează să fie promulgată de președintele Nicușor Dan și publicată ulterior în Monitorul Oficial.