MENIU

Procesul în care sunt implicați Klaus și Carmen Iohannis, amânat de ÎCCJ

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a amânat miercuri, pentru 9 martie, judecarea cererii familiei Iohannis de strămutare de la Curtea de Apel Brașov a dosarului având ca obiect contestația în anulare formulată împotriva deciziei prin care cei doi soți au pierdut un imobil aflat în centrul Sibiului.

Cererea de strămutare a fost depusă pe 17 decembrie 2015. Soții Iohannis au cerut ulterior instanței supreme ca această cerere să se judece mai repede, însă magistrații le-au respins solicitarea, potrivit Agerpres.

Potrivit presei locale, Klaus Iohannis reclamă în cererea de strămutare faptul că judecătorii din Brașov nu îndeplinesc condiția de independență și imparțialitate, ca urmare a presiunii exercitate de mass-media asupra lor, în cei 10 ani cât a durat procesul.

Astfel, în urma articolelor apărute în presă, Carmen și Klaus Iohannis susțin că pe plan local s-a creat un curent nefavorabil lor, aspect de natură a afecta, cel puțin la nivel de aparență, imparțialitatea judecătorilor.

Pe 25 ianuarie, magistrații Curții de Apel Brașov au amânat pentru data de 6 iunie dezbaterile din dosarul privind contestația în anulare depusă de familia Iohannis în ceea ce privește imobilul din Sibiu.

Magistrații au dat acest termen "pentru realizarea procedurii de citare în străinătate'' a uneia dintre părțile implicate în dosar, potrivit Curții de Apel Brașov.

La data de 12 noiembrie 2015, Curtea de Apel Brașov a respins un recurs declarat de Klaus și Carmen Iohannis și a menținut decizia Tribunalului Brașov din mai 2014, prin care a fost anulat un contract de vânzare-cumpărare a imobilului din Sibiu.

Pe 16 noiembrie, președintele Klaus Iohannis se declara nemulțumit de sentința judecătorească prin care a pierdut casa.

"Această soluție, după părerea mea, nu este bună, mă nemulțumește și împreună cu avocații mei căutăm cele mai bune căi pentru a contesta această soluție", afirma Iohannis într-un interviu televizat.

Imobilul în cauză a făcut parte din averea soților Maria și Eliseu Ghenea, iar după decesul acestora averea a trecut în anii '70 în proprietatea unei surori a lui Eliseu Ghenea, care însă a decedat fără a avea copii.

Casa de pe strada Nicolae Bălcescu din Sibiu, nr. 29, a trecut în proprietatea statului român, iar în anul 1997 imobilul a fost cumpărat de chiriași. În anul 1999, contractele prin care chiriașii au cumpărat casa au fost anulate în instanță, la cererea fiului lui Nicolae Baștea, acesta din urmă fiind nepot al soților Ghenea. Casa ajunge apoi în proprietatea familiei Iohannis, care a cumpărat partea urmașilor lui Nicolae Baștea. Foștii chiriași au deschis procese în instanțe pentru anularea contractelor prin care familia Iohannis a intrat în posesia imobilului din Sibiu, contestând calitatea de urmaș de drept al lui Nicolae Baștea.