MENIU

Președintele Judecătoriei Răcari, trimis în judecată în al doilea dosar

<p>Deputatul Nicolae Păun va fi eliberat din arest. Decizia este definitivă</p>

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au trimis-o în judecată pe Florica Mihalcea , președinte al Judecătoriei Răcari, județul Dâmbovița, la data faptelor, în stare de detenție, pentru săvârșirea unor fapte de corupție. Acesta este al doilea dosar în care Florica Mihalcea este anchetată.

Astfel, oamenii legii o acuză pe Florica Mihalcea de săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, fals intelectual în formă continuată și uz de fals în formă continuată.

În același dosar, procurorii l-au trimis în judecată, în stare de libertate, și pe Cojocariu Ion Tănase, pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În rechizitoriul întocmit, anchetatorii au arătat că, “în cursul lunii noiembrie 2009, Florica Mihalcea, în calitate de magistrat - judecător la Judecătoria Răcari, jud. Dâmbovița și președinte al respectivei instanțe, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu și ignorarea normelor imperative de procedură civilă, beneficiind de concursul nemijlocit al inculpatului Tănase Cojocaru Ion, a soluționat o cauză care a format obiectul unui dosarului civil, pe baza unor înscrisuri necorespunzătoare adevărului, în absența părților implicate și a tuturor probelor necesare adoptării unei soluții juste”.

Concret, la data de 28 octombrie 2009, pe rolul Judecătoriei Răcari, județul Dâmbovița a fost înregistrat un dosarul civil, având ca obiect „hotărâre ce ține loc de act autentic”.

Acțiunea a fost formulată în numele unei persoane, cumpărător de drept (rudă a lui Cojocaru Ion Tănase), solicitându-se ca, printr-o sentință, să se constate că între acesta și o altă persoană, vânzător a intervenit un contract de vânzare-cumpărare cu privire la o suprafață de teren de 3.200 mp, evaluată la suma de 3.000 lei.

În susținerea acțiunii au fost depuse la instanță printre alte documente și un înscris denumit „partaj voluntar”, întocmit în fals la data 20 iulie 2009, de către Cojocaru Ion Tănase. Întocmind acest document, inculpatul a creat impresia că suprafața de teren menționată mai sus aparținea numai vânzătorului, în condițiile în care acesta mai avea un frate moștenitor de drept al terenului, care a aflat ulterior despre această tranzacție.

La data de 17 noiembrie 2009, acționând în condițiile arătate mai sus, Florica Mihalcea a pronunțat o sentință civilă prin care s-a constatat vânzarea-cumpărarea bunului in litigiu, acest document ținând loc de titlu de proprietate.

Ulterior, în luna ianuarie 2010, suprafața respectivă de teren a fost vândută unei firme de către Cojocaru Ion Tănase, printr-un intermediar, cu suma de 60.587 lei (echivalentul a 14.670 euro).

Astfel, prin acțiunile lor, cei doi inculpați au creat o pagubă în dauna persoanelor îndreptățite să beneficieze de terenul respectiv și, totodată, un folos necuvenit în beneficiul lui Cojocaru Ion Tănase, beneficiarul de fapt al terenului.

În cauză, a fost dispusă măsura asigurătorie a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile deținute de cei doi inculpați.

Dosarul a fost trimis spre judecare Curții de Apel Ploiești, cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Florica Mihalcea a mai fost trimisă în judecată pentru fapte similare, iar față de aceasta a fost pronunțată o hotărâre de condamnare definitivă comunicate-hotărâri de condamnare din 17 aprilie 2015.

Oamenii legii au găsit-o vinovată, în dosarul anterior, de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor având drept consecință obținerea pentru altul a unui avantaj nepatrimonial, în formă continuată, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor având drept consecință obținerea pentru altul a unui avantaj patrimonial, două infracțiuni de fals intelectual săvârșit în realizarea scopului urmărit prin infracțiunea de abuz în serviciu, ambele în formă continuată, două infracțiuni de uz de fals, săvârșit în realizarea scopului urmărit prin infracțiunea de abuz în serviciu, ambele în formă continuată.