Pământul a început să se învârtă mai repede, iar oamenii de știință nu știu motivul
Pe 29 iulie 2022, Pământul a doborât recordul pentru cea mai scurtă zi înregistrată vreodată. Cu toate acestea, începând din 2020, comunitatea științifică a observat că unele zile sunt mai lungi decât de obicei, iar acest lucru este un mister. La urma urmei, dacă Pământul a accelerat, cum se face că avem zile mai lungi?
De ce Pământul se învârte mai repede? De fapt, în ciuda unor zile mai scurte, în ultimii 20 de ani, viteza Pământului nu pare să se fi schimbat prea mult. Deși ceasurile marchează întotdeauna ziua ca având 24 de ore, timpul necesar ca Pământul să facă o mișcare de rotație variază ușor, scrie atlas-geografic.net. Măsurarea vitezei de rotație a Pământului se face încă din 1960 cu ajutorul radiotelescoapelor, generând date oarecum precise.
Potrivit phys.org, 29 iulie 2022 a fost cea mai scurtă zi înregistrată vreodată. Cu toate acestea, respectivele date par a fi în contradicție cu unele informații colectate.
Începând cu 2020, oamenii de știință au observat că unele zile au devenit mai lungi, iar cercetătorii încă nu știu de ce se întâmplă acest fenomen. Motivul ar putea fi schimbările climatice Modificările în ceea ce privește durata zilei pot apărea din diverse motive, inclusiv din cauza unor evenimente naturale, cum ar fi cutremurele și furtunile puternice.
De exemplu, cutremurul cu o magnitudine de 8,9 grade care a lovit Japonia în 2011 a accelerat rotația Pământului cu 1,8 microsecunde.
Ultima eră glaciară a început acum 115.000 de ani și s-a terminat acum 11.000 de ani. Topirea calotelor de gheață a redus presiunea de la suprafața Pământului, ceea ce a făcut ca mantaua terestră să se deplaseze constant spre poli. Pe măsură ce continentele s-au apropiat de poli, viteza de rotație a crescut.
În zilele noastre, oamenii de știință susțin că evenimentele geologice și clima au un impact asupra rotației Pământului și provoacă variații în ceea ce privește durata zilelor. Aceste variații ar putea fi o consecință a încălzirii globale, care provoacă topirea calotelor glaciare, precum și a fenomenului climatic La Niña din Oceanul Pacific.