MENIU

NOUL COD PENAL: Câte persoane au fost arestate la domiciliu, în februarie

<p>Arest la domiciliu &icirc;n cazul a nouă inculpaţi din dosarul evaziunii de 35 de milioane de euro</p>

AREST LA DOMICILIU. Peste 1.200 de persoane au fost puse sub control judiciar şi 97 au fost arestate la domiciliu, în prima lună de la intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală, acestea fiind sub supravegherea poliţiştilor.

AREST LA DOMICILIU. Din 1 februarie, când au intrat în vigoare noile prevederi în materie procesual penală, până la începutul lunii martie, poliţiştii au luat sub supraveghere 97 de persoane arestate la domiciliu, 1.190 aflate sub control judiciar şi alte 16 în cazul cărora instanţele au dispus control judiciar pe cauţiune, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Române remis agenţiei MEDIAFAX.

În perioada 22-28 februarie, poliţiştii au luat sub supraveghere 384 de persoane, dintre care 15 pentru care s-a dipus arestul la domiciliu şi 369 în cazul cărora magistraţii au decis ca măsură preventivă controlul judiciar.

Supravegherea persoanelor arestate la domiciliu sau aflate sub control judiciar se face de către cei aproximativ 500 de poliţişti de la Birourile de Supraveghere Judiciară.

"La nivelul Inspectoratului General al Poliţiei Române, a fost elaborată o metodologie privind supravegherea persoanelor faţă de care s-a dispus măsura controlului judiciar, controlului judiciar pe cauţiune sau arestului la domiciliu, pentru aplicarea, la nivel naţional, în mod unitar, a prevederilor legale", a precizat sursa citată.

AREST LA DOMICILIU. Conform noului Cod de procedură penală, măsurile preventive sunt reţinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune, arestul la domiciliu şi arestarea preventivă.

Arestul la domiciliu constă în obligaţia impusă inculpatului, pe o perioadă de cel mult 30 de zile, de a nu părăsi imobilul unde locuieşte, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza şi de a se supune unor restricţii stabilite de acesta.

Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are obligaţia de a se prezenta în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat. El nu are voie să comunice cu persoana vătămată sau membrii de familie ai acesteia, cu alţi participanţi la comiterea infracţiunii, cu martorii ori experţii, precum şi cu orice alte persoane care nu locuiesc în mod obişnuit împreună cu el sau care nu se află în îngrijirea sa.

Persoana aflată sub control judiciar trebuie să respecte mai multe obligaţii, printre care cea de a se prezenta la poliţie conform programului de supraveghre, la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemată, dar şi de a informa dacă îşi schimbă locuinţa.

AREST LA DOMICILIU. În perioada controlului judiciar pot fi dispuse şi alte obligaţii inculpatului, cum ar fi: să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta; să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă; să nu participe la manifestări sportive sau culturale ori la alte adunări publice; să nu conducă vehicule anume stabilite de organul judiciar; să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme; să nu emită cecuri.

În cazul încălcării acestor obligaţii, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu arestul la domiciliu sau arestarea preventivă.

Supravegherea respectării de către inculpat a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se realizează de către instituţia, organul sau autoritatea anume desemnate de organul judiciar care a dispus măsura, în condiţiile legii.

Mai multe articole despre:
justiţie arest arest la domiciliu control judiciar