Noua lege a salarizării unitare, criticată dur de sindicate: "Este muncă inutilă"
Noul proiect de salarizare unitară în sistemul bugetar, elaborat la nivelul principiilor de Ministerul Muncii și prezentat recent de ministrul Dragoș Pîslaru, este criticat de sindicaliști care sunt nemulțumiți de creșterile prevăzute, de raportul dintre salariul minim și salariul maxim din sistem, precum și de "caracterul amatoristic" al unor prevederi din calendarul dezbaterii publice.
Confederația Cartel ALFA solicită renunțarea la ideea de a începe construcția unei noi Legi de salarizare unitară, pentru că aceasta trebuie făcută de un guvern nou, care are o majoritate parlamentară, nu de un guvern tehnocrat, care nu are niciun sprijin, a declarat luni președintele organizației sindicale, Bogdan Hossu, potrivit Agerpres.
"Ceea ce cerem este să se renunțe la ideea de a începe construcția unei noi legi de salarizare unitară. Aceasta trebuie făcută de un guvern nou, care are o majoritate parlamentară, nu de un guvern tehnocrat, care nu are niciun sprijin, pentru că înseamnă o muncă inutilă din toate punctele de vedere. Plus că, din punct de vedere al calendarului, cum este prevăzut, este nerealist. Adică, pe o lege nouă să prevezi numai două săptămâni de dezbateri înseamnă pur și simplu amatorism pe chestiunea respectivă și ca să nu spunem că suma pe care vor să o aloce este insuficientă și nu reprezintă decât exponentul creșterii economice prin conservarea fondului", a spus Hossu.
CNS "Cartel ALFA" a formulat mai multe obiecții la adresa documentului prezentat de minister cu privire la noua Lege a salarizării unitare în sectorul bugetar.
Prima ar fi că se pornește de la un calendar nerealist, acesta se suprapune cu perioada de campanie electorală, iar alocarea timpului de dezbatere este insuficient. A doua observație vizează faptul că principiile care se precizează că sunt la baza construcției legislative sunt dependente de o serie de condiționări suplimentare, care nu pot fi făcute prin Legea de salarizare bugetară unică, precum alocarea bugetară sau reforma sectorului bugetar.
A treia observație este că suma alocată de 14 miliarde de lei pe cinci ani, din care au fost deja angajați circa 3 miliarde lei pare insuficientă, creează ipoteze inacceptabile, precum menținerea la același nivel a cheltuielilor bugetare nejustificate, menținerea la același nivel a fraudelor fiscale, alocarea aceluiași procent din PIB pentru toate tipurile de cheltuieli, inclusiv cele salariale. Pe lângă acestea, nu sunt prezentate date esențiale, precum evoluția PIB, a salariului minim garantat în plată și a salariului mediu pe sectorul bugetar și pe medie națională.
O altă observație este că nu se poate lua ca referință câștigul total salarial net, acesta fiind dependent de o multitudine de condiții specifice locului de muncă, cât și de condiții personale.
Sindicaliștii mai precizează că transformarea oricărui beneficiu într-o cuantificare monetară este posibilă, dar nu se justifică, fiind parte a politicii de motivare și atragere de personal. Ei au dat în acest sens exemplul asigurării unei locuințe de serviciu pentru personalul de specialitate din Sănătate sau Educație care trebuie să lucreze la sate.
A șasea observație este că, deși este o nouă lege, elaborată la șapte ani față de prima, menținerea aceluiași raport între salariul minim și salariul maxim din sistem bugetar, de 1 la 15, pe fondul și a unei restructurări a întregului sector, este nejustificată; se propune reducerea raportului între cel mai mic salariu și cel mai mare de la 1 la 8 sau cel mult de 1 la 10.
Sindicaliștii mai precizează că salariul de bază trebuie să fie salariul minim pe economie garantat în plată, care, din întâmplare, are astăzi valoarea de 1.250 de lei.
Ultima observație este că nu există o viziune asupra perioadei de tranziție în cei patru ani, clară pe fiecare etapă (an), a cadrului legislativ.
În concluzie, în baza tuturor acestor observații, CNS "Cartel ALFA" propune să se renunțe la această acțiune, care, în opinia sa, trebuie să fie realizată de noul guvern, deoarece necesită susținere parlamentară majoritară, acest lucru trebuind să aibă loc în prima parte a mandatului sau de patru ani.