Noile radare fixe 2026. Distanța de la care începe „vânătoarea” și de ce sistemul e declarat oficial imun la șmecherii
În timp ce autostrăzile promise rămân blocate în desene animate numite „studii de fezabilitate”, autoritățile au demonstrat o eficiență fulgerătoare într-un singur domeniu: colectarea amenzilor. Noile radare fixe, descrise de CNAIR ca fiind „imposibil de păcălit”, se pregătesc să împânzească șoselele pentru a măsura cu precizie chirurgicală viteza cu care românii se târăsc prin localități.
Dacă te gândeai că în 2026 prioritatea CNAIR ar fi finalizarea vreunei autostrăzi care să nu se termine brusc în câmp, te-ai înșelat amarnic. Instituția a descoperit „Sfântul Graal” al veniturilor la buget: sistemul e-SIGUR. Nu mai vorbim de simple radare pe care le poți „fenta” cu o frână bruscă, ci de o armată de 400 de radare fixe dotate cu Inteligență Artificială, gata să demonstreze că, deși nu avem drumuri sigure, avem măcar sancțiuni sigure.
Inteligența Artificială, pusă la treabă unde cea administrativă a eșuat
Sub masca „monitorizării traficului”, CNAIR a lansat licitația pentru un software care ar face gelos orice regim totalitar. Potrivit caietului de sarcini, noile „jucării” montate pe console la înălțime nu doar că te filmează în 4K, dar sunt dotate cu recunoaștere automată a numerelor (ANPR) și, mai ales, cu memoria de elefant a sistemului central.
Purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, ne anunță cu un entuziasm demn de o cauză mai bună că sistemul are o rază de acțiune de 300 de metri și este „imposibil de păcălit”. De ce? Pentru că autoritățile au introdus conceptul de viteză medie.
Capcana „vitezei de croazieră” între București și Pitești
Logica este pe cât de simplă, pe atât de cinică: dacă treci pe lângă prima cameră la intrarea pe A1 și ajungi la Pitești mai repede decât ar permite legea, AI-ul face matematica în locul tău și îți pregătește plicul. Nu contează că ai frânat la fiecare radar vizibil; timpul parcurs te dă de gol.
Practic, statul a găsit metoda perfectă de a taxa „viteza reală de croazieră” pe singurele porțiuni de drum unde românii chiar pot circula, în timp ce pe restul teritoriului viteza medie rămâne oricum cea a unei căruțe, din cauza gropilor și a lipsei variantelor de ocolire.
De la viteză, la conducere agresivă și „priviri” indiscrete
Deși în primă fază sistemul se va concentra pe viteză, ambițiile e-SIGUR sunt mult mai mari. Pe măsură ce ne apropiem de jumătatea anului 2027 – termenul de punere în funcțiune – radarele vor învăța să „vadă” tot. Dacă ai uitat centura, dacă butonezi telefonul, dacă circuli „agresiv” (un termen suficient de vag încât să lase loc de interpretări) sau dacă luminile tale nu sunt pe placul senzorilor.
Fiecare abatere va fi servită „la cheie” unui ofițer de poliție care, dintr-un birou călduț, va trebui doar să dea un click pentru a-ți goli portofelul.
Siguranță sau doar mai mulți bani la buget?
Este fascinant cum, atunci când miza este încasarea banilor, termenele sunt clare, tehnologia este „de ultimă oră” și implementarea este „automatizată”. În schimb, când vine vorba de construcția propriu-zisă a drumurilor pe care sunt montate aceste radare, termenele devin „estimative”, iar licitațiile sunt „în analiză”.
Până în 2027, vom avea cele mai inteligente radare din Europa, instalate probabil pe aceleași drumuri naționale care traversează sate fără trotuare, unde singura „siguranță” reală va fi cea a încasărilor la bugetul de stat.