Negocieri dure în Orientul Mijlociu. Ce au oferit americanii iranienilor, în schimbul renunțării la uraniul îmbogățit?

Negocieri la nivel înalt între Washington și Teheran: Un plan de 20 de miliarde de dolari pentru controlul nuclear

Diplomația globală se află într-un moment de maximă intensitate, pe măsură ce Statele Unite și Iranul analizează un document strategic de trei pagini menit să pună capăt conflictului bilateral. Pilonul central al acestui plan este un mecanism complex de „quid pro quo”: deblocarea a aproximativ 20 de miliarde de dolari din activele financiare iraniene înghețate, în schimbul unor concesii majore privind stocurile de uraniu îmbogățit ale Teheranului.

Potrivit surselor Axios, deși ideea schimbului de active contra uraniu este doar una dintre opțiunile aflate pe masă, pozițiile celor două capitale s-au apropiat considerabil în ultimele zile. Miza este imensă, având în vedere că negocierile au pornit de la o ofertă americană inițială de 6 miliarde de dolari pentru scopuri umanitare, în timp ce Iranul solicitase inițial o sumă de 27 de miliarde de dolari.

Compromisul nuclear și dilema Strâmtorii Ormuz

Esența disputei tehnice rămâne modul în care va fi gestionat materialul nuclear. Dacă inițial Washingtonul a cerut transferul integral al uraniului către SUA, noul compromis aflat în analiză propune o soluție hibridă: o parte din uraniul puternic îmbogățit ar urma să fie transferată într-o țară terță, în timp ce restul va fi diluat chiar pe teritoriul iranian, sub strictă supraveghere internațională.

Planul prevede, de asemenea, un moratoriu voluntar privind îmbogățirea uraniului, însă durata acestuia rămâne un punct sensibil. Statele Unite insistă pentru o perioadă de 20 de ani, în timp ce Iranul propune doar cinci ani, oferind în schimb garanția că cercetarea nucleară și producția de izotopi medicali se vor desfășura exclusiv în facilități situate la suprafață. Deși documentul atinge și subiectul sensibil al Strâmtorii Ormuz, detaliile rămân vagi, indicând faptul că divergențele privind controlul rutelor maritime sunt încă departe de a fi soluționate.

Islamabad, noua scenă a dialogului Trump-Teheran

După o primă rundă de discuții desfășurată pe 11–12 aprilie, care s-a încheiat fără un rezultat concret, președintele Donald Trump a semnalat că dialogul va continua rapid. Următoarea întâlnire decisivă între delegațiile celor două state este programată să aibă loc pe 19 aprilie la Islamabad, în Pakistan. Această a doua rundă este privită ca un test crucial pentru capacitatea administrației americane de a obține un acord care să includă, eventual, și limitări privind programul de rachete balistice sau influența regională a Iranului, subiecte care momentan rămân în umbra dosarului nuclear.

Donald Trump și interdicția impusă Israelului în Liban

În paralel cu negocierile cu Iranul, Donald Trump a adoptat o poziție surprinzător de autoritară în relația cu aliatul său tradițional, Israelul. Într-un mesaj publicat pe Truth Social, președintele american a afirmat categoric că Israelul nu va mai efectua lovituri aeriene asupra Libanului, susținând că Statele Unite au „interzis” oficial astfel de acțiuni. „Destul”, a scris Trump, marcând o linie roșie neașteptată în politica externă americană.

Liderul de la Casa Albă a ținut să precizeze că situația din Liban și relația cu gruparea Hezbollah vor fi abordate separat, nefiind incluse direct în acordul cu Teheranul. Această declarație vine într-un moment critic, după ce armistițiul de 10 zile convenit anterior între Israel și Liban a fost marcat de acuzații de încălcare a încetării focului. Contextul umanitar rămâne dramatic: bilanțul victimelor din Liban a depășit 2.000 de morți de la începutul lunii martie, iar numărul persoanelor strămutate forțat a trecut de pragul de un milion, în timp ce operațiunile israeliene continuă să vizeze infrastructura organizației Hezbollah.