NATO vrea să modifice scutul de la Deveselu din cauza amenințărilor din Coreea de Nord
Sistemul antirachetă de la Deveselu se va modifica în așa fel încât să răspundă și pericolului reprezentat de Coreea de Nord, a declarat vineri șeful NATO Jens Stoltenberg.
Secretarul general al NATO a delarat, vineri, într-un interviu pentru AFP la sediul Alianţei Nord-Atlantice la Bruxelles, că se opune unei intervenţii militare în Coreea de Nord, care va avea „consecinţe devastatoare". Jens Stoltenberg a anunţat că Organizaţia are în vedere modificări ale sistemului antirachetă, operaţional în parte de la baza de la Deveslu, în România.
Creşterea razei de acţiune şi a preciziei rachetelor nord-coreene testate recent îndeamnă cele 29 de state membre ale Alianţei Nord-Atlantice să aibă în vedere modificări ale sistemului său antirachetă, operaţional în parte de la Deveselu, a declarat Stoltenberg.
„Experţii noştri lucrează la tehnologie, la modul cum să îmbunătăţească sistemele noastre", a declarat secretarul general al NATO, fără să ofere detalii în acest sens.
„Folosirea forţei militare va avea consecinţe devastatoare. Eu cred că nimeni nu vrea cu adevărat acest lucru", a declarat Stoltenberg, răspunzând unei întrebări despre retorica războinică folosită de Donald Trump în criza nord-coreeană, potrivit News.ro.
Preşedintele Klaus Iohannis şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, au participat la deschiderea sesiunii plenare a celei de a 63-a reuniuni a Adunării Parlamentare a NATO, care a avut loc în urmă cu câteva zile la Palatul Parlamentului.
Klaus Iohannis a afirmat, la Cotroceni, că a purtat discuții despre progresele semnificative înregistrate de NATO în țară și în regiune pentru descurajarea și susţinerea apărării aliate ca răspuns la un mediu de securitate ostil.
"România a găzduit și a participat la exerciții NATO de amploare", a spus preşedintele ţării, adăugând că urmează ca, împreună cu secretarul general al NATO, să viziteze Brigada Multinațională de la Craiova.
"Dorim să menținem un ritm susținut al exercițiilor comune atât în România cât și în regiune. În 2016, prezența aeriană Aliată a fost consistentă în România şi se va menține așa. Nivelul de cooperare este unul excelent, mi-au mărturisit chiar piloții români și aliați pe care i-am vizitat recent", a mai declarat Klaus Iohannis.
Conform acestuia, progrese s-au înregistrat în prezența NATO la Marea Neagră.
"Am discutat şi despre pregătirea Summit-ului de la Bruxelles din 2018 şi am realizat că avem viziuni similare. Trebuie să continuăm progresele privind o abordare unitară a flancului estic al NATO", a mai spus preşedintele Iohannis, adăugând că este extrem de important să înțelegem că "NATO și UE nu au abordări diferite ci comune, că nu au acțiuni paralele ci complementare".
Stoltenberg, la Bucureşti: Suntem îngrijoraţi de agresivitatea Rusiei. Întărim flancul estic al NATO
Jens Stoltenberg a precizat că este o plăcere să fie la București, întrucât România este un aliat NATO de nădejde şi că apreciează cooperarea.
"Am avut o discuție constructivă de pregătire a următorului Summit din 2018. NATO este o alianță care se ține de promisiuni", a spus acesta.
"România este un partener important pentru apărarea balistică și în misiunile din Kososvo și Afganistan. M-am întâlnit cu trupele române din Afganistan. Aduc o contrubuție foarte importantă", a mai afirmat secretarul general al NATO.
În plus, acesta a mulţumit României pentru lidershipul de care a dat dovadă în apărarea cibernetică.
"Vă felicit pentru anunțul de a aloca 2% din PIB precum și pentru angajamentul de a menţine aceast procent. România este un exemplu", a completat Jens Stoltenberg.
În ceea ce priveşte apărarea balistică NATO, oficialul a precizat că aeasta se dezvoltă cum a fost planificat. "Am participat anul trecut la inaugurarea facilității de la Deveselu. În SUA se discută despre capacități adiționale pe lângă cele decise sau cele care se implementează în prezent", a completat Jens Stoltenberg.