NATO somează cele 30 de state membre pentru investiții majore în apărare - Stoltenberg: Doar 7 au alocat cel puțin 2% din PIB
Secretarul general NATO - Jens Stoltenberg face un nou apel către țările din NATO pentru contribuția de 2 la sută în cheltuielile pentru apărare. Șeful Alianței a dezvăluit că doar șapte țări, adică nici măcar jumătate, respectă obiectivul cheltuielilor militare.
Șeful NATO - Jens Stoltenberg critică investițiile în apărare ale țărilor membre. Secretarul general NATO a anunțat marți că doar un sfert din statele Alianței respectă procentul de 2 la sută în cheltuielile pe care le fac pentru apărare.
Doar șapte dintre cele 30 de state membre ale NATO au atins ţinta de 2 la sută din PIB privind cheltuielile militare în 2022, a anunţat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, marți, în prezentarea raportului anual al organizaţiei. Acesta a precizat că NATO se aștepta ca încă două state să atingă ținta, pentru că au avut o creștere a PIB.
„Șapte din 30 de aliați și-au îndeplinit obiectivul de cheltuieli militare a NATO de 2 la sută din PIB în 2022, cu o țară mai puțin decât în 2021, înainte de invazia Ucrainei de către Rusia”, a mai punctat Jens Stoltenberg și le-a cerut aliaților să stimuleze mai rapid investițiile în apărare.
„Nu există nicio îndoială că trebuie să facem mai mult şi trebuie să o facem mai repede. Ritmul pe care îl avem când vine vorba de creşterea cheltuielilor pentru apărare nu este suficient de ridicat. Într-o lume mai periculoasă, trebuie să investim mai mult în apărare”, a cerut Stoltenberg.
„Dar pentru că PIB-ul a câtorva aliaţi a crescut peste aşteptări, doi aliaţi care ne aşteptam să fie la 2 la sută sunt acum uşor sub 2 la sută", a adăugat șeful NATO.
Stoltenberg nu a dezvăluit însă care sunt ţările care au atins obiectivul, însă a anunțat că situația se regăsește în raportul anual al NATO ce urmează să fie publicat, relatează Reuters.
În 2021, cele opt state care au atins sau au depăşit obiectivul de 2% din PIB pentru apărare au fost Grecia (3,59%), SUA (3,57%), Polonia (2,34%), Marea Britanie (2,25%), Croaţia, Estonia, Letonia (2,16% fiecare) şi Lituania (2,03%). România s-a aflat pe poziţia 10, cu 1,88%, după Franţa (1,93%), prima ţară sub pragul de 2%.
Soltenberg a mai precizat, marți, că noua țintă va fi de peste 2 la sută, acesta fiind univel minim pentru investițiile pentru apărare. Șeful NATO a amintit că se așteaptă la o țintă de 2% ca un nivel minim, şi nu ca pe un plafon în viitor.
La summitul din Ţara Galilor din 2014, liderii NATO au convenit ca țintă cheltuirea a cel puţin 2 la sută din PIB pentru apărare în decurs de un deceniu. Această decizie a fost atunci o reacţie la o situaţie de securitate grav deteriorată în Europa, la câteva luni după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia.
La aproape zece ani de la acea decizie și la un de când a început războiul din Ucraina, aliaţii NATO au lansat discuţii pentru noua țintă a cheltuielilor pentru apărare. O decizie finală se așteaptă la summitul NATO din Lituania din luna iulie.
Anunțul lui Stoltenberg vine și după ce mai multe state membre au cerut creșterea țintei de 2 la sută din PIB pentru cheltuielile militare, invocând războiul din Europa în acest moment - războiul Rusiei în Ucraina.