Diana Buzoianu este aşteptată din nou în Parlament pentru a da explicaţii despre situaţia Barajului Mihăileni

Recent, Curtea de Apel Cluj a admis o acţiune a unor activişti de mediu şi a anulat autorizaţia de construire, emisă în 1987, a Barajului de pe râul Crişul Alb, deşi, potrivit Administraţiei ”Apele Române”investiţia este aproape terminată, iar prin blocarea ei comunităţile locale „rămân expuse unor riscuri hidrologice!, finalizarea acumulării fiind „esenţială” pentru protejarea vieţii şi bunurilor populaţiei.

Diana Buzoianu este invitată luni, 2 martie, la Ora Guvernului, de la Parlament, între orele 16.00 - 17.00, la solicitarea Grupului parlamentar al PSD, pentru prezentarea unor teme de interes major pentru viaţa economică, socială, precum şi pentru securitatea energetică şi interesele strategice ale României. 

Astfel, tema dezbaterii de la Parlament este „Responsabilitatea ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor pentru blocarea investiţiilor strategice ale statului român - cazul Acumulării Mihăileni de pe râul Crişul Alb, judeţul Hunedoara”.

În urmă cu câteva zile, deputatul PSD Natalia Intotero a cerut demisia ministrului Diana Buzoianu în cazul în care nu va veni nici luni, 2 martie, în Parlament pentru a prezenta soluţii la situaţia Barajului Mihăileni, de pe râul Crişul Alb, din judeţul Hunedoara.

„PSD cere demisia ministrului Mediului dacă şi luni vom fi trataţi cu aceeaşi atitudine cu care am fost trataţi şi dacă nu vine cu soluţii pentru ca această investiţie să fie repornită şi finalizată. Este de datoria dânsei, este ministrul Mediului  Haideţi sa mai desfiinţăm din ministere dacă tot nu-şi fac treaba! Chiar nu este în regulă, este o bătaie de joc pentru cetăţeni din judeţul Hunedoara”, a declarat Natalia Intotero la Prima News, subliniind nemulţumirea faţă de modul în care ministerul gestionează proiectele de infrastructură critică.

Diana Buzoianu nu a dat curs invitaţiei de a veni luni, 23 februarie, în plenul Camerei Deputaţilor, aşa încât este aşteptată în faţa deputaţilor luni, 2 martie.

Săptămâna trectă, reprezentanţii Consiliului Judeţean Hunedoara au acuzat că activiştii de mediu ”blochează definitiv” proiectul privind construirea Barajului Mihăileni, pe râul Crişul Alb, după ce magistraţii Curţii de Apel Cluj au admis o acţiune a Declic şi au anulat autorizaţia de construire, emisă în 1987. 

”România şi judeţul Hunedoara nu îşi permit să piardă această investiţie de la Mihăileni, aflată aproape de finalizare şi ale cărei lucrări s-au derulat constant pe parcursul anilor, în baza fondurilor alocate de către Guvern”, afirma şeful CJ Hunedoara, social-democratul Laurenţiu Nistor, atrăgând atenţia asupra ”pericolului major” social, economic şi de mediu pentru comunităţile din zonă, odată cu sistarea lucrărilor.  

Şeful CJ a menţionat că, în 2022, a transmis Guvernului un memorandum din partea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Hunedoara prin care atrăgea atenţia asupra impactului negativ pe care îl are acţiunea în instanţă a asociaţiei de mediu, care a solicitat la vremea respectivă demolarea barajului.

”Am revenit periodic cu solicitări către Guvern prin care ceream finalizarea acestor lucrări, prin alocarea fondurilor necesare. Ultimul demers a fost realizat în noiembrie 2025, printr-o Scrisoare deschisă transmisă preşedintelui României, Nicuşor Dan, şi reprezentanţilor Guvernului României”, a susţinut  Laurenţiu Nistor.  

Conform CJ Hunedoara, în răspunsul primit în 16 decembrie 2025 din partea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, se arăta că acumularea de la Mihăileni are un rol esenţial în cadrul sistemului naţional de gestionare a resurselor de apă şi al prevenirii riscurilor hidrologice, precum şi beneficii pentru comunităţile şi economia locală din zona Bradului, susţinând includerea barajului în categoria Obiectivelor de Strategie şi Interes Naţional, în domeniul resurselor de apă, protecţiei împotriva riscurilor naturale şi al securităţii energetice. 

Ulterior, reprezentanţii Administraţiiei Naţionale ”Apele Române” au precizat că prin blocarea investiţiei de la Mihăileni, aproape terminată, comunităţile locale rămân expuse unor riscuri hidrologice, finalizarea acumulării fiind „esenţială” pentru protejarea vieţii şi bunurilor populaţiei. 

„Acumularea Mihăileni este o lucrare de importanţă naţională, cu potenţial ridicat de contribuţie la dezvoltarea infrastructurii hidrotehnice din bazinul hidrografic Crişul Alb. Aceasta va permite o gestionare eficientă a resurselor de apă, cu beneficii pentru protecţia împotriva inundaţiilor, asigurarea apei la folosinţe (populaţie şi industrii), potenţialul de producerea a energiei regenerabile şi dezvoltarea durabilă a regiunii. Barajul Mihăileni oferă şi o resursă strategică de apă potabilă, esenţială în contextul secetelor prelungite provocate de schimbările climatice”, explica AN Apele Române într-un comunicat de presă.

La rândul lor, reprezentanţii Declic, cei care au introdus acţiunea în instanţă, au arătat că magistraţii de la Curtea de Apel Cluj au admis recursul Declic şi au decis anularea autorizaţiei de construcţie şi constatarea caducităţii autorizaţiei emise în anul 1987 pentru Barajul Mihăileni.

”Instanţa a stabilit că lucrările nu pot continua fără o autorizaţie valabilă şi actualizată. Judecătorii confirmă astfel că proiectul nu poate fi dus mai departe pe baza unor acte administrative vechi de aproape 40 de ani, după decenii de abandon şi schimbări majore ale acestuia”, au susţinut reprezentanţii Declic.