MENIU

Magistrații cer Guvernului să schimbe rapid legile justiției, siluite de PSD

<p>Florin Iordache, tartorul masacrării legilor justiției</p>

Magistrații solicită, după votul ferm transmis de români la referendum. repunerea legilor justiției în acord cu recomandările europene.

Trei asociații de magistrați solicită "din nou ferm puterii legislative și puterii executive" să modifice imediat Legile Justitiei, în acord cu avizele Comisiei de la Venetia și Consiliilor Consultative ale Judecatorilor si Procurorilor Europeni si rapoartele Comisiei Europene si GRECO.

Cele trei organizații, Asociația "Forumul Judecatorilor din Romania", Asociatia "Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor" și Asociatia "Initiativa pentru Justitie", fac un apel catre Guvern si Parlament, potrivit unui comunicat prezentat de Ziare.com:

"La referendumul din 26 mai 2019, printr-un vot istoric, poporul roman s-a exprimat in favoarea statului de drept, dar si impotriva modificarilor legislative extrem de toxice pentru bunul mers al justitiei, adoptate in ultima perioada, criticate sever de toate organismele internationale relevante," sustin magistratii.

Potrivit sursei citate, este inadmisibil ca, in anul 2019, independenta Justitiei si statutul magistratilor sa fie puse la indoiala prin modificari legislative retrograde, de natura sa atraga sanctiuni internationale imediate pentru statul roman.

Cer modificari legislative

Cele trei organizatii cer punerea in practica a urmatoarelor modificari legislative:

1. Desfiintarea imediata si neconditionata a sectiei de parchet separate, creata pentru investigarea infractiunilor comise de judecatori si procurori;

2. Abrogarea limitarilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate in obligatia de abtinere a magistratilor de la "manifestarea sau exprimarea defaimatoare in raport cu celelalte puteri ale statului";

3. Revizuirea normelor privind raspunderea materiala a magistratilor, cat timp acestea ignora independenta Justitiei;

4. Revizuirea sistemului de numire si revocare a procurorilor-sefi si limitarea rolul ministrului justitiei in aceste proceduri, simultan cu cresterea atributiilor Consiliului Superior al Magistraturii;

5. Renuntarea la dispozitiile care prevad dublarea perioadei de pregatire in cadrul Institutului National al Magistraturii;

6. Reinstaurarea meritocratiei in magistratura. Reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv si mai ales la Inalta Curte de Casatie si Justitie;

7. Respectarea rolului si a atributiilor stabilite de Constitutie pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin inlaturarea transferarii arbitrare a unor atributii ale Plenului catre sectii sau catre anumiti judecatori, in functie de gradul profesional detinut, de natura a deturna functionarea colegiala;

8. Reorganizarea Inspectiei Judiciare, prin reconsiderarea rolului si a atributiilor inspectorului-sef; reglementarea unor examene meritocratice pentru functiile de conducere din cadrul Inspectiei Judiciare; abrogarea OUG nr.77/2018.

9. Revizuirea dispozitiilor privind revocarea membrilor CSM, in sensul unei proceduri flexibile si accesibile;

10. Abrogarea dispozitiilor nou introduse de natura a incarca nejustificat volumul de munca al instantelor si parchetelor (spre ex., introducerea completurilor de judecata de trei judecatori pentru solutionarea apelurilor, respectiv a completurilor de doi judecatori pentru judecarea contestatiilor impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii de drepturi si libertati si judecatorii de camera preliminara de la curtile de apel etc.);

11. Adoptarea modificarilor aduse Codului Penal si Codului de Procedura Penala numai cu respectarea recomandarilor Comisiei de la Venetia;

12. Adoptarea autonomiei bugetare a magistraturii, conform recomandarilor Comisiei de la Venetia".

Mai multe articole despre:
legile Justitiei