La loc comanda! Polițiștii nu au voie cu electroşocuri
Legea care permite poliţiştilor să folosească dispozitive cu electroşocuri a fost retrimisă de Curtea Constituţională în Parlament, pentru reexaminare.
CCR a admis, miercuri, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind legea pentru modificarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice, act normativ în care apare şi posibilitatea ca poliţiştii să folosească dispozitive cu electroşocuri.
Şeful statului face referire nou introdusă în lege „poliţistul are dreptul de a utiliza bastoane, tonfe, dispozitive cu substanţe iritant-lacrimogene şi/sau paralizante, câini de serviciu, scuturi de protecţie, căşti cu vizor, dispozitive cu electroşocuri, arme neletale cu bile de cauciuc sau alte arme neletale, precum şi alte mijloace de imobilizare care nu pun în pericol viaţa sau nu produc o vătămare corporală gravă, în scopul împiedicării sau neutralizării acţiunilor violente ale persoanei, atunci când: a) utilizarea forţei fizice nu a fost sau nu este aptă să producă acest rezultat, sau b) aceasta intenţionează să săvârşească sau săvârşeşte acţiuni violente cu obiecte, dispozitive, substanţe sau animale ce pot pune în pericol viaţa, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor”.
Preşedintele argumentează că, având în vedere efectele pe care astfel de mijloace le pot avea„folosirea de către poliţist a dispozitivelor cu electroşocuri reprezintă o măsură disproporţionată în raport cu scopul său prin raportare la art. 53 din Constituţie”.
O altă prevedere întoarsă de CCR este cea care dădea dreptul poliţistului să legitimeze o persoană în situaţia în care „acesta încalcă dispoziţiile legale, ori există motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală”.
Contestaţia preşedinţiei vizează sintagma „motive verosimile”, care nu este definită în cuprinsul modificărilor aduse actului normativ şi este neclară.
Acelaşi lucru a vizat şi prevederile care dau dreptul poliţistului de a conduce o persoană la sediul poliţiei atunci când „din cauza comportamentului, locului, momentului, circumstanţelor ori bunurilor aflate asupra sa, creează motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală” sau dacă „luarea unor măsuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru acesta sau pentru ordinea publică”, potrivit sursei citate.
Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice a fost adoptată fără avizul CSAT, a mai argumentat Klaus Iohannis.
Proiectul a fost votat pe 12 decembrie 2018, în Camera Deputaţilor, for decizional.