MENIU

Klaus Iohannis, întâlnire cu șefii misiunilor diplomatice: „Întregul sistem global a fost dezechilibrat prin crize suprapuse”

Președintele României - Klaus Iohannis

Klaus Iohannis a participat, marți, la întâlnirea anuală cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în România.

„Întregul sistem global a fost dezechilibrat prin crize suprapuse în plan economic, energetic și alimentar.

Anul 2022 a fost și un an al curajului în fața invaziei ruse, un an al apărării democrației și al principiilor suverane, un an al unității de acțiune și al solidarității.

Valorile noastre democratice au fost atacate direct și am reacționat fără ezitare. Încă din prima zi a războiului, România s-a implicat activ în reacția comunității internaționale democratice și în procesul de adaptare strategică impus de noua realitate de securitate.

A fost un an edificator pentru identitatea noastră ca țară pe plan extern, România acționând imediat, ferm și decisiv. Am gestionat exemplar, aș spune, printr-un răspuns multidimensional, o situație fără precedent la frontiera Uniunii Europene și a NATO. Iar profilul României a crescut exponențial la nivel regional, european și global.

Împreună, cetățeni și autorități, am oferit sprijin de urgență refugiaților din Ucraina și populației ucrainene, inclusiv prin hub-ul umanitar organizat cu succes la Suceava. Peste 3,3 milioane de cetățeni ucraineni au trecut granițele noastre până în prezent. Am asigurat rapid un pachet cuprinzător de măsuri pentru primirea și protecția acestora. Societatea românească a impresionat o lume întreagă prin solidaritatea și empatia dovedite.

Pentru evitarea unei crize alimentare globale majore, România a facilitat tranzitul cerealelor ucrainene spre statele vulnerabile – peste 11 milioane de tone de produse agricole au trecut până acum prin țara noastră, adică aproximativ jumătate din volumul total tranzitat prin inițiativa europeană a Coridoarelor de Solidaritate.

În tot acest timp am discutat constant cu Președintele Zelenski, iar în iunie 2022, la Kiev, alături de liderii Franței, Germaniei și Italiei, am arătat concret solidaritatea și susținerea României pentru Ucraina, inclusiv pentru parcursul său european. Am depus eforturi susținute care au contribuit la decizia istorică luată de Consiliul European în iunie 2022 prin care a fost acordat statutul de candidat Ucrainei și Republicii Moldova și a fost recunoscută perspectiva europeană a Georgiei.

Acțiunile și inițiativele diplomatice ale României au fost ferme pentru tragerea la răspundere și izolarea Rusiei. Astfel, am susținut activ sancțiunile adoptate în plan european și folosirea instrumentelor dreptului internațional.

La nivelul Uniunii Europene, ne-am implicat ferm în gestionarea crizelor generate de acest război.

Rusia a utilizat energia ca armă de șantaj. Împreună cu partenerii noștri am găsit însă soluții pentru reducerea semnificativă a dependenței energetice de Rusia, pentru asigurarea securității aprovizionării și a unor prețuri accesibile pentru populație.

2022 a fost un an edificator și pentru NATO. Utilitatea și relevanța Alianței ca garant al securității noastre au devenit mai clare ca niciodată. Astfel, am obținut consolidarea decisivă a posturii NATO de descurajare și apărare pe termen lung pe Flancul Estic, prin sporirea prezenței aliate în cadrul unor structuri noi, întărite, inclusiv în țara noastră și în regiunea Mării Negre.

Crearea și operaționalizarea Grupului de Luptă din România este un succes al acțiunii noastre politico-diplomatice. Vreau să mulțumesc și cu acest prilej aliaților care au demonstrat solidaritate și au decis să trimită trupe pe teritoriul României. În prezent, găzduim aproximativ 5.000 de militari aliați.

Mulțumesc partenerilor noștri strategici, Statelor Unite ale Americii, pentru contribuția importantă la securitatea României, și respectiv Franței, care și-a asumat rolul de națiune-cadru pentru Grupul de Luptă NATO din România și a desfășurat trupe și echipamente militare.

De asemenea, mulțumesc Poloniei, Portugaliei, Olandei, Belgiei, Italiei, Spaniei, Canadei, Marii Britanii, Germaniei, Luxemburgului și Macedoniei de Nord pentru trupele trimise sau care urmează a fi trimise.

Importanța strategică a Mării Negre a fost consacrată la nivel internațional, fiind inclusă pentru prima dată, la inițiativa României, în Noul Concept Strategic al NATO, la Summitul de la Madrid, și reconfirmată la Reuniunea miniștrilor de externe aliați de la București, organizată cu succes de România.

Reuniunile Formatului B9 și-au dovedit, din nou, relevanța în contextul geostrategic regional și în ceea ce privește coordonarea transatlantică. De altfel, am atins în 2022 un nivel excelent în relația transatlantică, demonstrând că unitatea transatlantică rămâne crucială pentru a face față provocărilor globale multiple.

În 2022 am marcat 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii.

Extinderea și aprofundarea în continuare a acestuia reprezintă un obiectiv comun al României și al Statelor Unite, după cum am constatat și cu ocazia vizitelor efectuate anul trecut la București de Vicepreședintele SUA, Kamala Harris, în martie, precum și de Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, în noiembrie.

Doamnelor și domnilor ambasadori,

Și în 2022 România a fost alături de cetățenii Republicii Moldova. Am susținut Republica Moldova prin acțiuni concrete în plan bilateral, prin asistența pe multiple planuri – amintesc aici că asigurăm peste 80% din necesarul de energie electrică –, prin crearea Platformei de sprijin pentru Republica Moldova, alături de Germania și Franța, precum și în plan european.

Acordarea statutului de candidat a fost un succes la care am contribuit substanțial și decisiv.

Pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, a fost reconfirmată și importanța strategică a Balcanilor de Vest. Lansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Albania și Macedonia de Nord, în iulie, și acordarea statutului de stat candidat pentru Bosnia și Herțegovina, în decembrie, sunt decizii pe care le-am susținut personal.

În plan multilateral, România a obținut începerea discuțiilor de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și a depus, la finalul anului trecut, Memorandumul Inițial. Toate acestea sunt rezultatele eforturilor diplomației române și ale întregului spectru instituțional românesc. În anul 2023 vom continua aceste eforturi în ritm accelerat.

De asemenea, în 2022 am câștigat alegerile pentru calitatea de membru al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, pentru perioada 2023-2025.

Doamnelor și domnilor ambasadori,

România își va urmări și în 2023 obiectivele de politică externă pe baza celor trei piloni esențiali: creșterea rolului și a influenței în Uniunea Europeană, respectiv în NATO, și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii.

Anul care tocmai a început nu va fi simplu. Ne va testa în continuare capacitatea de a răspunde la provocări, de a rămâne solidari și mai ales uniți.

Răspunsul României la criza provocată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei va continua să fie multidimensional și cuprinzător. Vom continua să sprijinim Ucraina și Republica Moldova, inclusiv aspirațiile lor europene și euroatlantice, după caz.

Repet aici ceea ce am transmis la Kiev și la Chișinău – România va oferi tot sprijinul, pentru cât timp va fi necesar.

La nivel european, am încredere că anul 2023 va fi un reper pentru o Uniune Europeană mai puternică și mai rezilientă, o Uniune a valorilor, capabilă să proiecteze stabilitate și pregătită să facă față provocărilor viitorului.

Urăm succes Președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene şi salutăm angajamentul acesteia de a se implica în protejarea valorilor democratice și a statului de drept, față de care România însăși este profund atașată.

Succesul finalizării Mecanismului de Cooperare și Verificare în 2022 trebuie completat anul acesta cu aderarea binemeritată la Schengen, pentru că România este pregătită din toate punctele de vedere. Locul României și al cetățenilor săi este în Schengen.

Mulțumesc tuturor statelor care ne-au sprijinit și contăm pe sprijinul dumneavoastră și în continuare. Reafirm și în acest cadru că vom face toate demersurile care țin de noi, pe toate palierele și la toate nivelurile, astfel încât România să obțină o decizie favorabilă pentru aderarea la spațiul Schengen.

România este, cu siguranță, o parte importantă a soluției la provocările de securitate cu care ne confruntăm la nivel european. Am contribuit și contribuim consistent la întărirea securității Uniunii.

Pe lângă consolidarea dimensiunii securitare, Uniunea are nevoie în continuare de soluții pentru a asigura competitivitatea, o bază industrială solidă, tranziția verde și tranziția digitală.

Securitatea energetică rămâne prioritară.

Pentru 2023, România va continua să ia măsurile necesare pentru a se asigura că mixul energetic diversificat și tehnologiile cu costuri reduse se reflectă în facturile finale ale cetățenilor.

Există un interes crescut al statelor din regiunea Mării Negre de a consolida conectivitatea, cu efecte benefice atât în plan regional, cât și în plan european.

Un exemplu elocvent îl reprezintă Acordul cvadripartit dintre România, Azerbaidjan, Georgia și Ungaria, a cărui semnare am găzduit-o luna trecută, în prezența Președintei Comisiei Europene. Acest Acord este un pas important în realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică din surse regenerabile prin Marea Neagră. Este, totodată, un exemplu de proiect european care poate contribui la reziliența noastră comună.

Sunt teme prioritare pentru România, alături de un grad cât mai ridicat al investițiilor prin Planul Național de Redresare și Reziliență și prin fondurile europene clasice, esențiale pentru creșterea noastră economică. Numai anul trecut au intrat în economia românească peste 11 miliarde de euro prin aceste fonduri.

Reziliența noastră nu înseamnă numai securitate, în sensul mai larg, ci și o economie solidă, orientată spre viitor și capabilă să facă față oricăror potențiale șocuri.

Doamnelor și domnilor ambasadori,

Pe palierul NATO, vom urmări implementarea deplină a deciziilor Summitului de la Madrid, în paralel cu pregătirea corespunzătoare a Summitului de la Vilnius.

Vom asigura îndeplinirea angajamentelor naționale care ne revin, în coordonare strânsă cu aliații noștri, în direcția unei posturi consolidate pe Flancul Estic.

De asemenea, vom promova, în continuare, importanța strategică a Mării Negre și vom continua susținerea politicii ușilor deschise a NATO.

Așa cum am mai spus, apărarea începe de acasă. De aceea, România a crescut, începând deja cu acest an, bugetul dedicat Apărării de la 2% la 2,5% din Produsul Intern Brut.

Anul 2023 va fi unul important și pentru dezvoltarea în continuare a Parteneriatului Strategic al României cu Statele Unite. Evoluțiile din 2022 au fundamentat o agendă extinsă și pragmatică în perspectiva viitoarei runde a Dialogului Strategic dintre România și SUA, prevăzute să se desfășoare la București în această primăvară.

Vom aprofunda, în 2023, relațiile bilaterale cu partenerii europeni, mai ales cu cei strategici sau cu relevanță strategică: Franța, Germania, Spania, Italia, Regatul Unit, Polonia, Turcia, Grecia, Bulgaria, Portugalia, Belgia, Ungaria și statele baltice. De asemenea, vom continua să dezvoltăm relațiile de cooperare cu partenerii noștri strategici din Caucazul de Sud – Georgia și Azerbaidjan, și vom acționa pentru revitalizarea relațiilor tradiționale cu Armenia.

La intersecția demersurilor noastre în plan european și regional va continua să se afle Inițiativa celor Trei Mări. Anul acesta voi găzdui pentru a doua oară, în numele României, Summitul Inițiativei. Dorim să reconfirmăm Inițiativa ca platformă politică matură, generatoare de investiții și interconectare strategică pe axa Nord-Sud și de conectivitate cu partenerii Inițiativei", a spus președintele, la Palatul Cotroceni, marți.

 

Mai multe articole despre:
iohannis sefi misiuni dimplomatice