Șefa Curții de Apel București a demontat atacul la adresa Justiției: „Cea mai gravă mistificare este cea privind schimbarea completurilor. Un mecanism complex de destabilizare" – VIDEO
Președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, a lansat acuzații grave după ancheta Recorder, susținând că materialul jurnalistic conține mistificări majore, în special în ceea ce privește schimbarea completurilor de judecată. Totodată, Arsenie a prezentat o serie de probleme grave de conduită ale unor judecători care au criticat instituția, inclusiv acuzații de violență fizică și verbală, nerespectarea obligațiilor profesionale, formularea de acuzații publice fără probe și gestionarea defectuoasă a unor dosare care au ajuns la prescripție, cu prejudicii de milioane de euro. Ea a arătat că astfel de atacuri publice recente, în care s-a implicat inclusiv televiziunea națională, fac parte dintr-un mecanism de destabilizare a autorității judecătorești și afectează grav încrederea publică în justiție.
PRINCIPALELE DECLARAȚII:
Liana Arsenie, președintele Curţii de Apel Bucureşti:
Conferința vine în contextul evenimentelor din ultimele două săptămâni. Pentru a apăra independența justiției, vrem să atragem atenția asupra situației actuale. Vom prezenta dovezi care combat narațiunile manipulative și arată starea reală de legalitate.
Cea mai gravă mistificare este cea privind schimbarea completurilor. Aș începe cu cel mai important exemplu: cazul Vanghelie. Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel București în 2021. Judecătoarea Voica Valerica a fost schimbată obiectiv, deoarece a promovat un concurs, la fel și cealaltă judecătoare. Așadar, factorul decizional a fost exterior Curții de Apel București. Este dreptul la carieră al judecătorilor.
Judecătorul Răileanu a solicitat el însuși schimbarea carierei. Judecătoarea Andreea Ionescu a fost repartizată la cealaltă secție penală pentru echilibrarea dinamicii muncii, având în vedere volumul ridicat de activitate. Volumul de muncă este ridicat. Decizia a fost luată având în vedere că nu se administraseră probe.
În ceea ce o privește pe judecătoarea Gargaria Anastasia, având în vedere că nu își motiva deciziile, s‑a impus neprelungirea mutării. În final, completul a devenit stabil, iar cauza a fost soluționată. A existat o singură soluție de prescripție și două soluții de achitare.
Termenul general de prescripție pentru infracțiunea de luare de mită era îndeplinit încă din 2017. Judecătorii au arătat că, fiind o infracțiune simplă, termenul de prescripție a început să curgă de la data comiterii faptei. Prin urmare, prescripția s‑a împlinit în 2017. A pune responsabilitatea pe Curtea de Apel București pentru prescrierea răspunderii penale, în condițiile în care aceasta era deja împlinită din 2017, este greșit.
Despre judecătorul Beșu: În ceea ce privește soluția criticată de acesta, trebuie subliniat că Curtea de Apel București a salvat dosarul de la prescripție.
Noi, ca instituție, nu ne permitem să prezentăm opinii. Prescrierea faptei de luare de mită a fost consecința lipsei de acțiune a legislativului.
În cazul inculpatului Bădălău, acesta a fost trimis în judecată pentru trafic de influență, neexistând încă o hotărâre definitivă. A apărut o divergență privind competența tribunalului, iar soluția a fost dată în favoarea judecătorului de cameră preliminară, dosarul fiind ulterior repartizat aleatoriu.
În ceea ce privește soluția criticată de judecătorul Pleșu, Curtea de Apel București a salvat dosarul de la prescripție. Cauza va fi judecată de CAB, iar o eventuală schimbare ulterioară a încadrării juridice nu afectează competența instanței. Încălcarea dispozițiilor legale nu poate fi justificată prin invocarea riscului de prescripție.
Afirmațiile potrivit cărora inculpații ar fi „scăpați” reprezintă dovezi ale unei preconcepții.
Afirmațiile privind existența unor judecători „agreați”, sensibili la ideile conducerii, fac obiectul sesizării Inspecției Judiciare.
În ceea ce privește compatibilitatea funcției de judecător, am decis sesizarea Inspecția Judiciară și CNSAS și așteptăm rezultatele.
Cazul Daniela Panioglu: deși invocă exigențe ridicate, a lansat acuzații care nu rezistă unei verificări factuale. A formulat public acuzații la adresa altor persoane fără a le susține cu probe verificabile.
Factorul declanșator al conflictului: în 2011 (prezentând un contract de vânzare‑cumpărare) a achiziționat un apartament cu trei camere în București. Cu toate acestea, până în 2015 a decontat o chirie substanțială, afirmând că nu deține o locuință. Când situația a fost constatată în mod obiectiv și plata chiriei a fost sistată, a acționat în judecată în toate instanțele. Această conduită evidențiază prăpastia dintre declarații și fapte.
Nu putem fi deontologi doar în ceea ce îi privește pe alții. Conduita sa ilicită a îmbrăcat inclusiv forma violenței fizice. O decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție a stabilit răspunderea pentru agresiuni fizice și verbale.
Imposibilitatea de a continua desfășurarea activității a fost determinată de refuzul judecătorilor secției de a forma complet cu ea, având în vedere agresivitatea verbală și fizică manifestată. Imposibilitatea constituirii unui complet judiciar este evidentă și obiectivă.
În ceea ce privește completul unic, fiind învestită în 2013 cu soluționarea unui dosar, nu l‑a soluționat timp de nouă ani, ceea ce a condus la prescrierea faptelor. Prejudiciul este de ordinul milioanelor de euro. Dosarul a fost preluat de un alt complet și se află în prezent în faza finală de judecată.
În aceeași logică a comportamentului disprețuitor, a fost sancționată penal pentru inserarea unor aprecieri care sugerau săvârșirea unor fapte penale de către procurori, depășind limitele sesizării.
Conducerea Curții de Apel București a fost nevoită să gestioneze, ani la rând, comportamentul unui judecător agresiv fizic și verbal.
În contextul unui atac concentrat la adresa puterii judecătorești, astfel de afirmații, precum cele formulate de cei doi magistrați, au un impact puternic.
(...)
Justiția a trecut de la „câmp tactic” la o arenă. Asistăm la o campanie de linșare mediatică. Cine beneficiază de delegitimarea DNA și a Curții de Apel București? Sincronizarea nu este accidentală.
Atacurile judecătorului Beșu apar exact în momentul în care DNA finalizează și trimite în judecată dosare grele, care urmează să ajungă la CAB. Se creează astfel un mediu propice contestării oricărei soluții în aceste cauze, astfel încât verdictul să fie perceput ca nelegitim.
Vedem un judecător cu trecut în servicii care lansează acuzații grave și o instituție media care formulează atacuri fără verificări.
Este oare o coincidență implicarea unui judecător cu trecut în servicii? Respingem categoric orice încercare de denigrare, antagonizare sau slăbire a independenței puterii judecătorești.
Noi, conducerea Curții de Apel București, nu vom abdica niciodată de la valorile statului de drept. Nu pretindem că nu există probleme, însă acestea pot fi soluționate doar prin dialog în cadrul instituțional.