Ion Cristoiu - Retrospectiva politică a anului 2025 VIDEO
Reputatul analist Realitatea PLUS cataloghează eliminarea lui Călin Georgescu din cursa prezidențială drept o lovitură fără precedent la adresa democrației din România. Potrivit „Maestrului”, anularea procesului electoral din decembrie 2024 a reprezentat un moment de cotitură care a facilitat ascensiunea fulminantă a lui Ilie Bolojan, propulsându-l direct în funcția de președinte interimar în afara votului popular.
Analistul Ion Cristoiu consideră că anul 2025 a fost definit de câteva momente de cotitură care au reconfigurat complet scena politică din România. Deși mulți ar putea indica alegerea lui Nicușor Dan drept evenimentul central, Cristoiu propune o ierarhie diferită a momentelor cheie.
Eliminarea lui Călin Georgescu. O lovitură pentru democrație
Cel mai important eveniment al anului este considerat a fi scoaterea din jocul electoral a lui Călin Georgescu „la masa verde”. Cristoiu afirmă că acest gest a fost o lovitură dată democrației mai mare decât însăși anularea alegerilor, deoarece a îngrădit dreptul fundamental al cetățeanului de a vota candidatul dorit. Un candidat cu șanse reale de a intra în turul al doilea sau chiar de a deveni președinte a fost eliminat printr-un „artificiu”.
Demisia lui Klaus Iohannis și „vidul” prezidențial
Al doilea eveniment major, catalogat drept „misterios”, a fost demisia președintelui Klaus Iohannis. Cristoiu descrie anul 2025 ca fiind unul în care „România nu a avut președinte”, considerând că actualul lider (Nicușor Dan) este un „non-eveniment” a cărui prezență nu a influențat cu nimic parcursul țării.
Ascensiunea lui Ilie Bolojan
Al treilea pilon al anului a fost impunerea lui Ilie Bolojan în funcția de premier. Bolojan a ajuns la conducerea Guvernului în ciuda reticenței manifestate de Nicușor Dan. Cristoiu subliniază apariția unui nou tip de personaj pe scena politică, întrebându-se retoric cine era Bolojan în urmă cu doar un an față de influența pe care o exercită acum.
Analiza lui Ion Cristoiu sugerează că actuala configurație a puterii este rezultatul unor scanări politice făcute cu ani înainte și al unor decizii de culise, mai degrabă decât al voinței populare exprimate prin vot.